Tipu dezastre hirak ne’e, semanalmente, APC sempre simu relatóriu hosi komandante operasaun servisu sira iha munisipiu hotu.
Advertisement
Hafoin dezastre, ekipa tenke fó apoiu emerjénsiamente bá vitima sira, ida seluk sira kontinua sensibiliza bá komunidade liu-liu sira ne’ebé hela iha área risku sira.
“Hanesan iha parte Tsunami nian karik, ita tenke fó hanoin bá komunidade, atu labele hela besik tasi-ibun ne’ebé mak dala-ruma ita identifika, istorikamente katak, akontese ona dezastre,” Komandante Nuno hateten.
Iha 1995, TL enfrenta tiha dezastre Tsunami iha Dili, área Kampu Marinir. Dezastre ida ne’e rezulta estragu bá sasán lubuk ida, rikusoin sira komunidade nian, maluk balun mate, balun lakon, halo estragus mós bá roo ne’ebé sira uza hodi halo peskiza atu bele hadi’a sira-nia vida ekonomia.
Ho referénsia sira hanesan ne’e, liuhosi formasaun ida ne’e, professór sira, komandante sira, bainhira bá iha terrenu karik, sira hahú fó hanoin, hahú sensibiliza bá komunidade katak, fatin sira hanesan ne’e maka, risku bá dezastres, tipu de tsunami ka inundasaun.
“Nune’e, komunidade sira mós bele sente katak, ho informasaun sira ne’e, sira preparadu, reziliente, atu hasoru kualkér tipu dezastre mak mosu mai iha futuru,” Nuno hateten.
Advertisement
Iha fatin hanesan, Head of Climate Change and Environment Unit UNDP-TL, Domingos Lequisiga Maria, hateten, formasaun ida-ne’e realiza tanba UNDP implementa atividade ne’ebé ho nia fundu mai hosi Governu Japaun hodi apoia Estadu no Governu, liuhosi Autoridade Protesaun Sívil, Sekretária Estadu Protesaun Sívil nia mahon ne’ebé atu implementa, haree liubá iha preparasaun.
Preparasaun bá iha Tsunami, karik akontese saida mak APC presiza atu hala’o. Atividade balun bá ohin loron ninian, sira halo formasaun bá mestre sira, nomós komandante APC sira mai hosi munisipiu no mestre sira mai hosi eskola sira ne’ebé mak iha kosteira ne’ebé haree hanesan perigu liubá iha tsunami.
UNDP iha portu-fóliu barak, sira apoia ona servisu lubuk ida iha área redusaun risku dezastre ninian. Iha projetu ida-ne’e ki’ik tebes, tanba atu haree liu de’it bá preparasaun sira hasoru dezastre tsunami ninian.
Hasa’e koñesimentu nomós preparasaun bá iha módolu hanesan tau informasaun ne’ebé mak bele fahe komunidade no alunu sira iha eskola, hodi sira bele hatene, mosu tsunami karik, sira hatene ona atu bá asegura aan.
UNDP apoia ona buat lubuk ida bá iha redusaun dezastre naturais ninian no ajuda halo ona mós mapeamentu bá iha vulnerábilidade no risku ne’ebé mak kobre territóriu tomak hodi bele ajuda politiku sira, ajuda Governu, bainhira sira atu halo desizaun ida katak, atu halo infra-estrutura iha fatin ida, sira bele haree fali fatin sira ne’e, maizumenus iha risku bá iha perigu saida de’it.
Advertisement
Programa formasaun kona-bá hasoru dezastre Tsunami ne’e apoiu hosi nasaun 10 iha Rejiaun Ázia Pasífika ho totál orsamentu millaun $1.
Mai Timor-Leste, iha de’it rihun $40-resin. Maibé, iha projetu sira seluk UNDP apoia ona orsamentu kuaze millaun $1 bá leten. Projetu ida-ne’e ninia implementasaun sei dura bá tinan 2023.