Diretóra Jerál Servisu Migrasaun (SM), Adelaide da Rosa. Foto/Elio dos Santos da Costa
Númeru hosi sidadaun estranejeiru hirak ne’e sai nu’udár espetativa ida ne’ebé mak ekipa Servisu Migrasaun sira kálkula hela, no sira ne’e mai hosi nasaun viziñu sira mak hanesan Indonézia, Austrália, no bele mós rai seluk tán. Papa Francisco sei vizita Timor-Leste husi loron 09 to’o loron 11 fulan-Setembru 2024.
“Espetativa ne’ebé maka ita espekta ne’e, ema mau husi rai-li’ur 1100 mak sei ultrapasa hosi fronteira hodi mai partisipa iha selebrasaun misa vizita Papa Francisco nian iha Díli,” diretóra jerál Servisu Migrasaun, Adelaide da Rosa hatete bá jornalista sira iha kna’ar fatin Servisu Migrasaun, Vila-Verde, Dili, Kuarta (12/06/2024).
Advertisement
Nia hateten, espektasaun ne’e tenke iha, atu nune’e Servisu Migrasaun bele halo preparasaun adekuadu hodi responde bá atividade sira ne’e. Maibé, koordenasaun sira hala’o namanas hela, atu nune’e oinsa bele jere ema hirak ne’e mai, la’o ho kontroladu no labele viola fali lei ruma.
“Hanesan ita hatene, Indonézia ne’e ita fó free-visa (vistu lívre), ne’ebé sira tama ho vistu turista hodi mai partisipa de’it iha eventu ne’e, no ne’e tenke organizadu liuhosi parte Igreja mak tenke envolve iha laran, atu nune’e, bele fasilita sira nia movimentu hosi sira nia nasaun mai iha ita nian, depois fasilita fali sira nia movimentu fila bá sira nian nasaun,” nia esplika.
Primeiru maka, asegura nafatin IX Governu Konstitusional ninia programa hodi haforsa Sistema Jestaun Fronteira, liuhosi mellora di’ak liután kontrolu iha postu fronteira sira, nomós hala’o kontrolu bá permanénsia ema estranjeiru sira iha territóriu nasionál, atu garantia utilizasaun vistu ne’ebé loos, tuir Lei Migrasaun no Azilu Timor-Leste.
Advertisement
Alende ne’e, partisipa mós iha atividades internasionál no mós atividades nasionál Realiza enkontru daruak bá kooperasaun entre imigrasaun Austrália no Imigrasaun Timor-Leste no TL rasik maka sai hanesan uma-na’in bá iha enkontru refere.
SM realiza mós seremónia lansamentu bá emisaun vistu iha rai-liur no reativa atendimentu públiku iha sede delegasaun territórial Rejiaun Administrativa Espesial Oecusse Ambeno (RAEOA).
Atividade formasaun mós hala’o no kapasitasaun bá iha pesoal Imigrasaun sira, hodi nune’e bele aumenta tán sira ninian kapasidade, atu nune’e bele jere servisu di’ak liután bá iha futuru.
Partisipa mós iha enkontru sira bá preparasaun vizita Amu Papa nian mai iha TL. Purtantu, hahú hosi loron 1 fulan-Janeiru to’o loron 31 fulan-Maiu 2024, Servisu Migarasun mós rejísta movimentu ema tama mai territóriu nasionál hamutuk ema 1100-resin) no ema sai husi territóriu nasionál hamutuk ema 1100-resin.
“Halo abandona voluntáriu bá sidadaun estranjeiru hamutuk na’in-46, hala’o mós prosesu delijénsia simples bá sidadaun estranjeiru sira ne’ebé mak envolve iha violasaun vistu, no hala’o atividade profesionál sein vistu, hamutuk kazu 230,” diretóra Adelaide informa.