Komandante Jerál PNTL Komisáriu Jerál Polísia Henrique d Costa akompaña husi segundu komandante jerál PNTL Komisáriu Pedro Belo husu deskulpa ba atuasaun membru PNTL tama to’o kampus UNTL. Foto/Juvinal Cabral dos Santos
Komadante Jerál PNTL , Komisariu Jerál Polísia Henrique da Costa ba jornalista sira iha Kuartél Jerál PNTL, Caicoli, Dili, Kinta (18/09/2025, klarifika katak situasaun ne’e mosu tanba buat balun mak provoka.
Advertisement
“Imi haree loron hirak ne’e kuandu halo de’it manifestasaun ha’u haree hakmatek no PNTL la halo buat ida, mais bainhira lansa ona fatuk tuda sai husi duni kampus universitáriu hodi kona Polísia sira kanek tanba ne’e Polísia buka tuir autór ne’ebé mak tama iha kampus universitáriu tuda fatuk hasori polísia ho nune’e Polísia tama iha ne’ebá,” Komisáriu Jerál Polísia, Henrique da Costa esklarese.
“Ha’u rasik husu deskulpa ba sira, ha’u dehan situasaun ne’e akontese mais ita la iha intensaun para atu nune’e interven alin sira nian atividade kampus, eskola nian, mais tanba situasaun ne’e mosu hanesan ne’e entaun ba oin ita sei buka para hadi’a, mais husu mós ba alin sira para organiza halo di’ak liu tan atu nune’e fatuk ida labele sai fali husi kampus,” nia afirma tan.
PNTL nia prezensa iha manifestasaun ne’e asegura parte hotu, asegura estudante universitáriu sira atu nune’e sira hato’o sira-nia hanoin kritika ba Parlamentu Nasionál (PN) ho di’ak no asegura mós atu la bele iha asaun anarkizmu hodi perturba orden públiku no estraga patrimóniu estadu.
Komandu Jerál PNTL nafatin hein se mak sente la satisfaz ho situasaun balun Lei ne’e aplika ba ema hotu ne’ebé hato’o prosesu ba, autoridade seguransa prontu ba hatan.
Husi asaun tuda fatuk no aqua ba braikade membru PNTL sira nian durante manifestasuan husi loron 15-17 fulan-Setembru 2025, rezulta mós membru PNTL na’in-ualu (8) kanek.
Advertisement
Hosi sorin seluk, portavós estudante UNTL, Flora da Luz liuhosi komferénsia Imprensa, iha kampus UNTL Sentral, hatete, sira-nia parte hanesan estudante UNTL konsidera hahalok Polísia iha tama kampus universitáriu ne’e ilegál no absolutamente nu’udar violasaun direitus umanus no kontra liberdade akadémika.
“Liberdade akadémiku no tratamentu ho dignu nu’udar direitu umanus no direitu konstitusionál. Insidente ne’e hamosu ta’uk, distrupsaun, no preokupasaun bo’ot ba liberdade no autonomia akademiku husi estudante sira, profesór sira, no komunidade akadémiku sira,” Flora da Luz afirma.
Nia hateten, estudante, profesor no funsionariu akademiku sira iha universidade hotu-hotu tenke livre hosi interferénsia polísia no militár. Sira tenke livre no iha autonomia hodi asegura sira nia-aan, asesu direitu ba edukasaun, peskiza, espresaun opiniaun ho livre, inklui atividade manifestasaun pasífika ka halibur malu, hato’o sira-nia kritiku, opiniaun no kontribusaun dialetika ba interese públiku.
Lei internasional direitus umanus no Konstituisaun RDTL bandu prezensa polísia armadu nian iha sala de aula no halo aktu illegal, ameasa no detein estudante, profesor no funsionariu akademiku sira . Prinsípiu ida-ne’e hatuur iha lei internasionál direitus umanus nian, inklui Artigu 13° husi Paktu Internasionál kona-bá Direitu Ekonómiku, Sosiál no Kulturál (ICESCR): Garante direitu ba edukasaun no proteje liberdade akadémika.
Rekomendasaun UNESCO nian iha tinan 1997 kona-bá Estatutu Pesoál Profesór Ensinu Superiór nian (Artigu 26-alinea 3): Bandu interferénsia hosi autoridade estadu nian, inklui forsa polísia ka militár sira, iha resintu ka teritoria instituisaun akademiku ka ensinu superiór sira.
Advertisement
Paktu Internasionál kona-ba Direitu Sivíl no Polítiku (ICCPR), ninia Preámbulu rekoñese no haforsa direitu ba liberdade opiniaun no livre husi tauk, tanba ne’e sai nu’udar komponente direitu umanus fundamentál.
Iha Konstituisaun Repúblika Demokrátika Timor-Leste (RDTL) fornese salvaguarda legál ne’ebé klaru la permite aktu abuzu sira hanesan iha artigu 30° (Direitu ba liberdade, seguransa no integridade ema idaidak nian) husi alinea 1-4 estipula katak;
Ema hotu-hotu iha direitu ba liberdade, seguransa no integridade ba nia an rasik
Labele kaer ka dadur ema ida binhira hahalok ne’e la tuir dalan ne’ebé hakerek tiha ona iha lei ne’ebé hala’o daudaun nia laran, tenki hato’o beibeik detensaun ka dadur ema ne’e nian ba juís ne’ebé iha kbiit atu haree iha prazu legál nia laran
Ema hotu ne’ebé lakon nia liberdade tenke simu kedas informasaun loloos no momoos kona- bá razaun tan sá nia dadur ka tama iha kadeia no mós nia direitu saida, no hetan lisensa atu ko’alia rasik ho advogadu eh hosi nia maluk eh ema ida-ne’ebé nia laran-metin ba
Ema ida labele hetan tratamentu aat ne’ebé la’ós umanu ka degradante.
“Ami kondena maka’as asaun sira-ne’e no husu ho respeitu Komandu Jerál PNTL, ba governu Timor-Leste atu hapara kedas (urjente) forma intervensaun polísia nian hotu-hotu iha kampus UNTL nia laran no sala dé aula sira inklui mós Ensinu Superiór sira seluk,” portavós estudante UNTL, Flora da Luz hateten.
Parte estudante universitáriu husu suspende no halo medida indisiplinar no prosesu judisiál no halo investigasaun bá ofisiál PNTL ne’ebé envolve halo asaun bá estudante sira, hakilar, baku, basa no hasai sira ho forsa sai husi aula laran.
Sira ejize hasai diretiva (sirkular ka karta) formál ida ne’ebé bandu prezensa polísia nian, la autoriza, bandu hodi halo intervensaun (uza farda polisia no armas) iha resintu universidade.
Iha sorin seluk, Portavós Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) Superintendente Polísia João Belo dos Reis, ba jornalista sira iha salaun Ministériu Interior (MI) hateten durante manifestasaun loron tolu, Polísia kaptura manifestante na’in-12 (sanulu-resin-rua), inklui autór sunu Karreta Estadu maibé liberta fila-fali tanba nia koopera di’ak ho autoridade seguransa.
Advertisement
“Ita identifika mós karreta lima (5) hetan estragus, membru PNTL na’in-ualu (8) hetan kanek, no manifestante na’in-lima hetan kanek. Prosesu hotu-hotu ita prepara depois ita submete ba Ministeriu Publiku (MP),” Superintendente Polísia João Belo dos Reis informa.