Tenente Jenerál Falur Rate Laek dehan, desizaun ida-ne’e ligadu ho ninia vizita ne’ebé antes ne’e hala’o ona iha Nova Iorke.
Advertisement
Iha vizita ne’e, Falur Rate Laek konsege estabelese akordu boot rua, liu-liu atu estabelese fali ka involve fila-fali Forsa Timoroan sira iha missaun pás ONU nian, maibé ida-ne’e, presiza iha atitude individuál, nomós atitude koletivu, sei partisipa kontijente ne’ebé ki’ik.
Tanba razaun ida-ne’e maka, Komandu F-FDTL haruka ona ninia adidu militar bá iha California atu nia bele haree ka akompaña ho forsa TL nia misaun permanente iha Nova Iorke, hodi haree avansu sira mai oin.
“Horibainhira, ha’u hakarak ne’e, tau ona iha Nova Iorke. Primeiru tanba kustu boot. Segundu, tanba ita nia partisipasaun iha forsa ONU nian seidauk barak, tanba ita lalin fali forsa bá uluk, ita-nia adidu bá uluk iha ne’ebá,” Falur Rate Laek esplika.
Mehi Falur Rate Laek nian maka, molok konklui mandatu hanesan Xefe Estadu Maiór Forsa Defeza, nia hakarak forsa Timoroan ho kuantidade kontijente ida mak tenke bá partisipa iha Missaun Pás ONU nian.
“Ida ne’e ha’u kontente ona no ne’e ha’u sai ona hosi militár bá vida sivíl. Ha’u husu ha’u nia rezignasaun, demisaun,” subliña.
Advertisement
Kona-bá kritéria selesaun atu bele bá partisipa iha missaun pás ONU ne’e Falur Rate Laek dehan, ema ne’e iha kualifikasaun di’ak, tanba hakarak projeta rekursu umanu instituisaun armada ne’e nian futuru.
“Ita hakarak hatudu ita nia afirmasaun, ita nia soberania, afirmasaun nu’udár militár ne’e, ita tenke tau ema ne’ebé matenek, ema ne’ebé kompriende mekanizmu internasionais tanba lori ita nia imajen bá rai-liur,” nia hateten tán.
Tuir planu, Ofisiais F-FDTL na’in-rua ne’e sei partisipa missaun pás ONU nian iha Sudaun Súl durante tinan ida, maibé mós depende bá planu no desizaun sira hosi Komandu FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste, atu substitui ka mantein.