Ministru Justisa (MJ), Sérgio da Costa Hornai. Foto/Dok
Ministru Justisa (MJ), Sérgio da Costa Hornai hatete bá jornalista sira hafoin reiuniaun Konsellu Ministru iha Palásiu Governu, Kuarta (10/12/2025) informa, Estadu parte hotu-hotu, Estadu membru, primeiru tenke haree bá sira nia lei interna, tanba ida-idak iha nia jurízdisaun no soberánia, estadu parte ne’ebé asina tiha ona tau ona prinsípiu jerál ida katak Estadu parte iha membru ASEAN nian iha ona aseitasaun para atu bele troka fujitivu sira ne’ebé subar iha nasaun seluk hodi halo estradisaun bá paízsorijén.
“Ne’e prinsipiu jerál ida ne’ebé asina dadauk ona husi estadu membru sira ASEAN para ita bele iha ona intendimentu ida atu bele tau prinsipiu katak fujitivu ida nia halai husi nia responsabilidade kriminál tantu iha hela prosesu judisiáriu ruma, tantu ikus mai kondenasaun definitiva sira halai sees tiha husi sira nia país orijén bá fali iha fatin seluk.
Advertisement
Nia hatutan, fujitivu bele husu forma seluk ida dehan katak nia mai husu iha Timor-Leste, pur-ezemplu la rekoñese kona-bá pena de morte, prizaun perpetua, entaun laiha haruka fila fali fujitivu bá iha país sira ne’ebé maka tuir sira nia lei penál rekoñese kona-bá pena de morte ne’e entaun Estadu Timor-Leste bele halo admisibilidade.
Ministru Sérgio afirma lei kona-ba estradisaun fó orientasaun jerál atu estabelese prinsípiu ne’ebé determina kodenadu ka suspeitu sira ne’ebé halai mai bá teritóriu nasionál tenke hetan konfirmasaun liu-husi prosesu judisiáriu.
Nia esplika, estradisaun la iha de’it dimensaun judisiáriu, maibé mós envolve parte administrativa polítika, tanba prosesu ne’e presiza konsidera regra legal, kooperasaun entre estadu sira, no desizaun polítika ne’ebé aplika iha situasaun espesífiku.
Nia dehan, klarifikasaun ne’e importante atu labele mosu interpretasaun sala kona-bá mekanismu estradisaun, tanba lei ne’e tuir fatin atu garanti prosedimentu transparente no rejistu legal.
Nia haktuir, ne’e hanesan ilutrasaun ida jerál bainhira maka bele halo estradisaun, bá iha fujitivu ne’ebé tama mai teritóriu Timor, no mós bele iha forma seluk bele halo la bele halo estradisaunfujitivu, ho razaun tanba paíz ne’ebé mai ne’e iha aplikasaun pena de morte.
Kona-bá membru ASEAN sira aseita Timor-Leste halo estradisaun bainhira fujitivu ne’ebé maka tama mai iha teritóriu Timor, tuir nia katak, estadu membru sira aseita hotu, maibé prosesu ne’e la’o sei iha akordu estradisaun.
Nia fundamenta ein-prinsipiu sei halo aseita bá malu atu bele iha akordu estradisaun, maibé sei iha mutuál legál ne’ebé maka estadu parte sira sei halo, liu-liu mutuál legál ne’ebé maka iha tenke iha kazu konkretu ida-idak
“Pozisaun Timor-Leste nian, laiha perdaun, tanba ita aseita katak, ita bele troka informasaun sira, ita bele troka informasaun suspeitu sira, ita bele halo join investigasaun sira, depende sirkunstansia ne’ebé ho situasaun ne’ebé ita enfrenta,” nia afirma.