Nia afirma, prazu atu termina ezaminasaun bá objetu sira ne’e to’o agora nia seidauk hetan relatóriu bá ida-ne’e, tanba ne’e, nia seidauk iha informasaun kona-bá rezultadu ezaminasaun ne’e remata tiha ona ka seidauk.
Nia esplika kualker prosesu investigasaun prazu bá prosesu ezaminasaun bá objetu ne’e, prosesu prosesuál, katak dentru bá prazu refere ezame ne’e tenke halo hotu.
“Ha’u hanoin ezaminasaun ne’e ekipa laboratóriu halo hela, tanba ita atu halo ezame bá objetu telemovel no USB ho buat ne’ebé liga ho informátiku ne’e, la hanesan halo ezame bá falsifikasaun dokumentu, ita halo lalais de’it, tenke haree neneik presiza mós despozitivu balun atu suporta bá ezame ne’e,” nia afirma.
Tuir nia hanoin katak, prosesu ezame ekipa laboratóriu PCIC halo hela, bainhira maka hotu, depende bá prazu ne’ebé Ministériu Públiku orienta bá PCIC hodi análize bá objetus sira ne’e.
Husi sorin seluk Diretór Investigasaun Kriminál Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC-sigla portugés), José Verdial hateten, liga bá kazu krime ne’ebé deskonfia envolve dirijeten Timor GAP, E.P ho inisiál AC iha hela prosseus investigasaun.
Advertisement
Nia esplika, orientasaun Ministériu Públiku nian, CAC servisu hamutuk ho PCIC agora parte Laboratóriu iha PCIC halo hela ezaminasaun bá objetu sira husi Timor GAP,E.P.
“Sasan ne’ebé maka ita prende no buska no apreensaun ita tenke haruka bá Ministériu Públiku, hodi haruka bá Tribunál atu valida, entaun sasán sira ne’e ita haruka ona bá Ministériu Públiku, inklui karreta ida,” nia dehan.
Fó hanoin fali katak iha Kuarta, 17 fulan-Dezembru 2025, Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC), liuhosi Servisu Investigasaun Kriminál, halo buska no apreensaun ba direjente Timor GAP,E.P, ho inisiál AC iha ninia rezidénsia privadu ne’ebé lokaliza pertense iha área jurizdisaun Munisípiu Díli.