Justisa & Krime

Atribuisaun Sertifikadu Rai Sei Hahú Hosi RAEOA

Published

on

Hatutan.com, (28 Jullu 2022), Díli—Ministériu Justisa (MJ) sei halo atribuisaun sertifikadu rai, hahú hosi komunidade sira iha Rejiaun Administrativa Espesiál Oecusse Ambeno (RAEOA), bainhira dekretu Dekretu Lei Informasaun Kadastru prediál hetan promulgasaun hosi Prezidente Repúblika (PR).

Ministro Justisa, Tiago Amaral Sarmento hateten lia hirak ne’e hafoin enkontru ho parte Diresaun Terras no Propriedade inklui funsionáriu na’in 40 iha gabinete MJ, Colmera, Kinta (28/07/2022).

Lee Mós:MJ Kobre Reseita Millaun $2.1 Husi Arrendatariu Rai no Uma Estadu

Advertisement

Enkontru ida ne’e, primeiru identifika fali funsionáriu Diresaun Terras no Propriedade hamutuk 40 ne’ebé uluk iha tinan 2009 tuir ona formasaun espesiál iha rai-liur kona-bá oinsa sukat  rai, segundu hamutuk ho sira inklui Diresaun Terras Propriadades, Diresaun Nasionál Cadastro atu antisipa no halo planu atu fahe sertifikadu rai  ba sidadaun Timor-Leste ho kategoria direitu propriadade perfeita no direitu primária hodi hein promulgasaun Dekretu Lei kona-bá informasaun Cadastro perdiál ne’ebé haruka ona ba Prezidente Republika.

“Nune’e, nainhira promulga, ekipa preparadu ho planu antesipada hodi implementa no ezekuta lei refere liu hosi servisu hamutuk entre Ministériu Administrasaun Estatál atu bele atribui sertifikadu rai ba sidadaun hotu, ne’ebé sei hahú iha Oecuse ne’ebé sai hanesan odamatan istóriku ba relijiaun Katólika,” Tiago Amaral Sarmento hateten.

Desde TL hetan ninia independénsia, Timor oan seidauk hetan direitu hodi sai na’in ba rai, tanba ne’e tempu to’o ona atu ema hotu sai na’in ba rai, dadaun ne’e prepara rekursu umanu, finansiamentu hodi implementa Dekretu Lei refere bainhira hetan promulgasaun.

Tuir lei 23/2017 kona-bá definisaun bens e móvies, define klaru se de’it mak atu hetan sertifikadu rai ne’e ho kategoria rua, primeiru direitu primária signifika Timor oan ne’ebé antes ne’e iha ona sertifikadu rai nu’udár direitu propriedade iha tempu Portugés no Indonézia automatikamente bele hetan sertifikadu na’in ba rai hosi Governu tanba lei garante.

Segundu, direitu sekundáriu ba hirak ne’ebé iha tempu Portugés no Indonézia utiliza rai hanesan DIreitu de uzu  no hirak ne’ebé sei iha disputa nia laran, Governu sei la atribui sertifikadu.

Advertisement

Maibé, bainhira iha tempu Indonézia sira selu taxa ba Estadu Indonézia nian, maka Governu sei kontinua aplika selu ba sira.

Jornalista: Carmelita Isaac

Husik Hela Komentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trending

Exit mobile version