Hatutan.com, (03 Maiu 2024), Díli–Unidade Quarantena no Biosegurnsa destroi sasán hirak ne’ebé pesoál pasajeiru sira lori ka importa mai Timor-Leste ne’ebé identifika la tuir lei ka regulamentu Quarantena nian.
Unidade Quarentena no Bioseguransa Destroi Produtu Ne’ebé Laiha Dokumentu, Sesta (03/05/2024). Foto/Tome da Silva
Diretór Unidade Quarantena no Bioseguransa, Manuel da Costa hateten bazeia ba Dekretu-Lei nu.36 /2023, kona-bá títulu produtu planta nian, no mós dekretu-lei 41/2023, 31 fulan-Maiu ne’ebé regula kona-bá esportasaun no importasaun produtu planta, animál no animal moris sira ne’ebé sai husi nasaun ne’e bá nasaun seluk, no husi nasaun seluk mai iha ne’e fó kompeténsia bá Unidade Quarentena mak responsabiliza bá produtu esportasaun no importasaun bá agrikultura nian liu-liu ba parte peska nian, planta no ba animál nian.
“Servisu Quarantena nian bazeia ba Dekretu-Lei foun bá Quarantena nian mak nune’e atividade destruisaun iha Díli bá sasán sira ne’ebé liu husi aeroportu nian, ne’ebé ekipa sira deteta katak sasán hirak ne’e laiha dokumentu lisensa ba produtu hirak ne’e,” Diretór Unidade Quarantena no Bioseguransa Manuel da Costa bá jornalista sira iha abertura atividade destruisaun bá produtu iha aeroportu internasionál Prezidente Nicolau Lobato, Díli, Sesta ( 03/05/2024).
Advertisement
Nia relata iha kategoria produtu animál nian iha ne’eba deskreve animál oin-oin kona-bá naan, naan mós iha oin-oin ne’e mak naan-karau, naan-fahi, naan-manu, no mós produtu prosesadu no seluk tan, enkuantu ba planta nian mak ba ai-fuan, modo no fini ne’ebé sira lori ho bá peska nian mak ikan-fresku, ikan-maran no mós ikan moris, boek, siput, ikan teri, cumi-cumi.
Autoridade Quarentena no Bioseguransa halo distiruisaun bá produt u ne’ebé laiha dokumentu, Sesta (03/05/2024). Foto/Tome da Silva
“Tanba ne’e lei Quarantena ne’e mós fó opsaun ba asaun sia (9) maibe asaun importante ne’ebe tenke implementa mak asaun ne’ebé konsidera la tuir lei mak hanesan loloos sasán hirak ne’e ka produtu hirak tenke iha lisensa sertifikadu sanitáriu, no sertifikadu husi ekipa sanitáriu maibé sira la lori ida-ne’e, sira lori tuir sira-nia hakarak dehan sira lahatene, ne’e mak desizaun ne’ebé ita foti mak haruka fila ka halo destruisaun,” Nia esplika.
Dadus husi unidade Quarantena no Biosegurnsa iha fulan-Abríl 2024, halo destruisaun bá produtu animá nian hamutuk 7 kg, produtu ne’ebé kategoria ba peska hamutuk19.4 kg no maioria mai hosi nasaun Xina.
Orodutu kategoria planta hamutuk 85,66 kg, produtu sira ne’e iha kategoria rua sasán importasaun no esportasaun, mak hanesan ai-funan fresku no ai-fuan hanesan apple, sabraka, guavas, salak, durian, ramuan no seluk tan, mai husi nasaun oin-oin hanesan Timor Leste rasik, Indonézia, Malázia, Swiss, Xina, Portugál, Korea ho Filipina.