Polítika

Ramos-Horta Sei Konsulta Ho Jurista Molok Promulga Lei Protesaun Labarik

Published

on

Hatutan.com, (28 Fevereiru 2023), Díli—Prezidente Repúblika (PR), José Ramos-Horta konsidera  laiha problema ho Lei Protesaun ba Labarik (LPL), maibé molok atu promulga sei halo uluk konsultasaun ho jurista sira nune’e labele afeita ba direitu labarik sira nian.

Labarik fa’an manu-tolun iha estrada entre Supermerkadu Leader, Timor Plaza no Delta Nova. Foto/Hatutan.com

Ramos-Horta rasik simu ona draft Lei Protesaun ba Labarik sira, tanba ne’e sei konsulta ho jurista sira atu haree halo didi’ak Lei ne’e, nune’e labele implika ba labarik sira.

Lee Mós: INDDICA Rejista Labarik 300 Apoia Família Ho Servisu Iha Dalan Ninin

“Lei ne’e ha’u simu tiha ona, maibé ha’u sei husu lai ha’u nia jurista sira, pessolamente ha’u laiha problema ho lei ne’e,” Ramos-Horta hateten iha Salaun Laline CNE, Tersa (28/02/2023).

Xefe Estadu rasik promete sei promulga duni Lei ne’e tanba nia koñese Lei ne’e ho nia benefisiu ba Labarik sira, tanba sei proteze labarik sira atu goza sira nia direitu fundamentál sira, liuliu direitu ba edukasaun, saúde no seluk-seluk tán.

Advertisement

“Ha’u sei promulga, ha’u koñese lei ne’e, ha’u hatene Parlamentu Nasionál aprova tiha ona, la iha problema atu promulga,”  Ramos-Horta subliña.

Parlamentu Nasionál iha Segunda (27/02/2023) aprova ona projetu Lei Protesaun ba Labarik no Foinsa’e iha perigu iha faze jeneralidade.

Projetu-Lei númeru 29/V (39) kona-ba Lei Protesaun Labarik no Foinsa’e iha perigu, aprovadu ho rezultadu votasaun afavor 54, kontra O no abstensaun 1.

Preambulu hosi projetu-lei ne’e previstu kona-ba dezenvolvimentu ida ba sistema protesaun integrál ba labarik sira, nune’e impoin esforsu armonizasaun lei hotu-hotu relasaun ho promosaun no protesaun diretu ba labarik no joven iha perigu sira.

Projetu-lei ne’e iha artigu hamutuk 103 no kapitulu hamutuk IX, iha ne’ebé Kapitulu I ko’alia kona-ba dispozisaun jeral.

Advertisement

Kapitulu II ko’alia kona-ba intervensaun ba promosaun direitu sira no protesaun labarik no joven iha perigu.

Kapitulu III ko’alia kona-ba medida promosaun direitu no protesaun, Kapitulu IV ko’alia kona-ba komunikasaun, Kapitulu V ko’alia kona-ba intervensaun Ministeriu Publiku.

Kapitulu VI previstu dispozisaun prosesual jeral, kapitulu VII sita kona-ba prosedimentu urjensia, Kapitulu VIII ko’alia kona-ba prosesu iha serbisu protesaun labarik no foinsa’e no Kapitulu IX ko’alia kona-ba prosesu judisial promosaun no protesaun.

Inisiativa lejizlativa ne’e bazea ba rezolusaun Parlamentu Nasional númeru 16/2003, 30 Jullu, ne’ebé Timor-Leste ratifika Konvensaun kona-ba Direitu Labarik.

Entidade sira ne’ebé submete pareser ba projetulei ne’e mak hanesan ALFeLa, Asosiasaun Defisiente Timor-Leste (ADTL), Child Fund, Komisaun Nasional Direitu Labarik, FOKUPERS, FONGTIL, JSMP Ministeriu Justisa, Ministeriu Saude, Ministeriu Solidariedade Sosial no Inkluzaun, Ministeriu Publiku no mos Organizasaun Internasional ba Traballu (OIT), Parlamentu Foinsa’e, Plan International, PDHJ no UNICEF.

Advertisement

Jornalista: Vito Salvadór

Husik Hela Komentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trending

Exit mobile version