Prezidente IGE-ADI, Ana Paula da Cruz hateten, planu ne’e aprezenta ona bá PN atu bele iha koñesimentu.
Advertisement
“Ami klasifiká iha auto-risku bá operadór sira. Entaun IGE-ADI mak tenki fó formasaun, primeiru tanba IGE-ADI iha mákina Estadu, nune’e tenke iha formasaun bá sistema tomak. Ami mós sei fó sertifikasaun no lisensiamentu bá sira,” Ana Paula da Cruz hateten iha PN.
Planu ne’e IGE-ADI hamosu tanba dalabarak operadór balun mai hosi rai li’ur atu halo servisu iha rai laran no IGE-ADI tenki sertifika sira, entaun pelumenus reseita ne’e bá Estadu.
Nia mós la kontente tanba tinan rua-nulu bá kotuk ema sira ne’e tama mai halo de’it servisu no la lori reseita bá Estadu, afinal ida-ne’e bele fó reseita boot bá Estadu.
Tuir planu, formasaun ne’e sei realiza iha rai laran no IGE-ADI sei prepara konsultan ho treinadór hosi Austrália hodi fó formasaun.
Iha fatin hanesan, Prezidente Komisaun E, Deputadu Marcos Xavier hateten Komisaun E konkorda no rekomenda bá IGE-ADI tenki haree lai Lei ne’ebé mak atribui bá sira.
Advertisement
Alende ne’e PN mós husu atu haree IGE-ADI nia kompeténsia ne’e to’o iha ne’ebé, no PN konkorda ho sira nia planu atu labele gasta de’it osan maibé sira mós iha retornu atu hatama osan bá kofre Estadu.