Edukasaun
Duun-Malu Abuzu Podér no Korrupsaun iha UNTL bá Ona CAC
Published
1 year agoon

Hatutan.com, (18 Outubru 2024), Díli-Dosente na’in-tolu husi Fakuldade Filozofia, Siénsia no Umanidade (FFCH, sigla portugés) iha Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL) sente sai vítima bá kazu abuzu podér no korrupsaun ne’ebé deskonfia envolve husi sira-nia superiór ida ho inisiál MB.
Lee Mós: Asaun Kontra Reitór ho Estrutura UNTL Kontribui bá Mudansa

Estudante UNTL husi Fakuldade Filozofia, Siénsia no Umanidade halo protesta bá kazu duun-malu abuzu poder no korrupsaun, 13 Outubru 2024. Foto/Tome da Silva
Dosente na’in-rua ne’ebé reprezenta sira na’in-tolu halo pronúnsia liuhusi konferénsia imprensa, foin lalais ne’e, relata katak sira iha evidénsia forte kona-bá pratika korrupsaun no abuzu podér ne’ebé deskunfia pratika husi MB.
Dosente na’in-tolu ne’ebé proklama sai vítima bá Dekanu MB nian mak hanesan, Moizés Soares Magno, Nilton Alves do Rosário no Zeca Ramiro de Araújo.
Dadus ne’ebé dosente na’in-tolu pronúnsia bá públiku liuhosi konferénsia imprensa katak iha tinan 2022 no 2023, UNTL sempre aloka osan ho montante totál rihun $45 bá fakuldade sira hotu hodi finansia bá programa Peskiza no Estájiu nian. Nune’e, durante 2022 ho 2023, Fakuldade Filozofia hetan osan ho montante totál rihun $90, problema mak atividade ne’e laiha no osan ne’e deskonfia nabeen deit.
“Agora, saida mak nu’udár problema, ne’e maka ita tenke husu, osan ne’e bá ne’ebé? ne’e importante tebes. Ha’u fó hatene bá públiku, osan ne’e la’ós uza tuir planu ne’ebé fakuldade iha. Maibé, osan ne’e, dekanu MB rai ho nonook de’it no ikus mai submete relatóriu ho falsifikasaun dokumentu sira,” Dosente Moizés Soares Magno, hateten bainhira responde Hatutan.com, foin lalais.
Dosente Moizés Soares Magno relata katak iha 2022, deskonfia Dekanu MB halo falsifikasaun bá dokumentu hanesan karta “guia da marcha” kona-bá Peskiza no Estájiu nian, hodi ‘haruka’ dosente sira ne’e bá to’o iha Postu Administrativu Watulari, Munisípiu Viqueque, biar sira bá la’ós halo peskiza, no la halo tán monitorizasaun ruma, tanba laiha grupu estudante ruma mak halo estájiu iha Watulari, maibé, iha relatóriu ne’ebé fakuldade relata bá estrutura UNTL nian hatete katak, dosente sira ne’e bá halo peskiza.
Nia esplika kona-bá peskiza ne’e iha buat rua. Sé bá halo peskiza, tuir loloos, sira tenke bá halo entrevista ka foti dadus ruma, ka bá halo observasaun ruma. Bele liuhosi métodu etnográfiku. Sé ezemplu, peskiza, sira uza métodu etnográfiku, entaun, sira presiza bá halo observasaun ruma.

Asaun protesta husi estudante UNTL sira, 13 Outubru 2024. Foto/Tome da Silva
“Sé ami bá entrevista, entaun, ami tenke husu ema ruma. Infelizmente, ida-ne’e la akontese. Ami bá, to’o iha ne’ebá, bá de’it iha ami nia diretora Marciana Almeida Soares nia uma, to’o bá, depois, nia lori maka guia da marcha bá xefe suku asina, ami fila-fali. Ida ne’e mak akontese,” nia haktuir.
Sira-nia parte dehan sira nunka bá haree estudante ruma estájiu iha Watulari) no tuir informasaun ne’ebé mak laiha estudante ida mak estájiu iha ne’ebá. Entaun, hosi ida ne’e, atu dehan katak, dokumentu sira ne’ebé maka hanesan guia da marcha ne’ebé fakuldade relata bá estrutura makro universidade nian, deskonfia ne’e falsu.
Proposta ‘Falsu’
Iha 2024 ne’e, Fakuldade Filozofia liuhosi MB, haruka tán proposta ida bá Vise-Reitór bá Asuntu Planu Finansas no Administradór Jerál UNTL, Hélio A.X. Mauquei, husu atu fó osan hodi finansia bá fakuldade ne’e atu bele realiza atividade formasaun kontínua bá profesór Moizés Soares Magno, Nilton Alves do Rosário no Zeca Ramiro de Araújo, iha Brazil.
Hatán bá pedidu ne’e, iha tempu ne’ebá, UNTL konsege halo aprovasaun osan bá fakuldade hodi utiliza tuir nesesidade. Maske nune’e, parte fakuldade filozofia rasik la informa bá dosente na’in-tolu ne’e katak, montante osan hira mak universidade aprovadu atu finansia bá atividade formasaun kontínua ne’e.
Seluk fali, Dosente Moizés, esklarese katak, iha proposta ne’ebé u MB submete bá Universidade dehan atu profesór sira bá hala’o formasaun kontínua iha Brazil, ne’e mós deskonfia la-loos hotu. Buat ne’ebé loos maka, dosente na’in-tolu ne’e atu bá kontinua sira-nia estudu mestradu iha sidade Curitiva ka Estadu Paraná, Brazil durante fulan-rua aula prezensial, hafoin fila mai Timor hala’o de’it aula online.
“Realidade mak ami bá hala’o estudu mestradu, la-loos bá formasaun kontínua. Maibé, bá hala’o estudu mestradu iha ne’ebá, fulan-rua. Ne’e prezensial iha Brazil, iha sidade Curitiva ka Estadu Paraná, hafoin ami fila-fali mai hodi hala’o prosesu aprendizajen online. Ami konsege bá iha inísiu Marsu no ami fila iha inísiu Maiu 2024, foin lalais,” nia informa.

Estudante UNTL sira buka hatene kona-bá kazu duun-malu abuzu poder ho korrupsaun iha UNTL. Foto/Tome da Silva
Tuir nia koñesimentu loloos programa estudu mestradu ne’e, profesór na’in-tolu bá partisipa de’it aula prezensial durante fulan-rua. Maibé, iha proposta ne’ebé MB submete bá Universidade iha tempu ne’ebá, tau fali dehan, formasaun loron 15 de’it.
Dosente sira ne’ebé deskonfia sai vítima bá hahalok MB nian ne’e entende ho didi’ak katak osan hirak ne’ebé simu hosi Universidade, MB mak utiliza ona bá nia interese privadu. Tanba ida-ne’e maka, dosente sira ne’e konsidera estrutura fakuldade filozofia halo falsifikasaun bá proposta.
Kona-bá osan bá bolsa estudu nian, iha tempu ne’ebá mós Vise Reitór bá Asuntu Planu Finansas no Administradór Jerál UNTL, Hélio A.X. Mauquei, informa bá dosente na’in-tolu ne’ebé atu bá kontinua sira-nian estudu mestradu iha Brazil katak, osan iha duni, maibé la temi klaru montante osan ne’e hira, no informa de’it katak, osan iha, maibé uitoan hela.
Dosente João dos Santos afirma, lia-loos iha, koalia, para defende lia-loos ne’e, bá ema hothotu nia di’ak, liu-liu bá estudante sira, sira na’in-rua lakon pozisaun hanesan dosente, normál. Mais, importante liu bá estudante sira hotu nia di’ak.
“Ami krítika ida ne’e tanba ami haree buat ne’ebé la-loos. Buat ne’ebé la-loos durante ne’e,” tenik Moizés.
Ezijénsia sira
Ligadu bá ‘naksalak’ sira mak akontese iha Fakuldade Filozofia, Dosente Moizés, ezije bá estrutura makro universidade nian, tenke ezonera MB, hosi nia kargu dekanu. Rua, iha tinan oin, enkuantu, atu kontratu pesoál dosente sira, bá hanorin iha fakuldade filozofia UNTL, tenke la’o tuir regulamentu ne’ebé mak iha.
Iha estatutu fakuldade filozofia no siénsia umana nian, Artigu 5, ne’ebé ko’alia kona-bá kompeténsia sira fakuldade nian, iha númeru 4, alínea (e), hatete katak, fakuldade iha kompeténsia atu kontrata pesoál dosente sira, maibé, ho prinsípiu ida, fakuldade tenke formula kritériu sientífiku no akadémiku, maka foin bele kontrata ema ida, bainhira nia prienxe rekizitu sira ne’e.
Evidénsia sira ne’ebé dosente Moizés pronunsia iha konferénsia imprensa ne’e submete hotu ona bá iha Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC, sigla portugés) atu bele análize no foti medida tuir kompeténsia órgaun polisiál sira-nian.
Estrutura Makro UNTL Nia Klarifikasaun

Reitór UNTL, João Soares Martins hasoru-malu ho estudante UNTL sira. Foto/Tome da Silva
Hatán bá ezijénsia hosi Dosente na’in-rua nian no ho Universitáriu sira iha Fakuldade Filozofia nian ne’ebé husu atu demite MB hosi nia kargu, Reitór UNTL, João Soares Martins, dehan, estudante sira tenke hatene katak, UNTL hanesan universidade públiku, tenke funsiona tuir regra, normas no lei ne’ebé vigora. Tanba ne’e, nia seidauk foti desizaun atu halo demisaun bá MB.
“La’ós, grupu ida mai dehan hatún dekanu entaun reitór tenke hatún. Ne’e la-loos! Atu halo ida ne’e klaru, la’ós de’it reitór mak nomeia. Nia prosesu bá dekanu ne’e liuhosi eleisaun. Entaun, ninia prosesu demisaun ne’e la’o oin seluk,” Reitór João Soares Martins, esplika liuhosi konferénsia imprensa ne’ebé Hatutan.com sita iha Livestreaming Televizaun Edukasaun Timor (TVet) nian.
Lider másimu UNTL ne’e esplika, sé aktu ne’e mak xefe departamentu ida mak komete karik, dala-ruma fasil bá nia atu bele foti asaun ruma. Mais, tanba MB hanesan dekanu, entaun, tenke la’o tuir ninia regra, la’o tuir estatutu fakuldade ne’ebé vigora.
“Ami halo diskusaun, sira mai ho sira-nian ezijénsia mak ne’e, no sasán ne’e komesa bá ona CAC, entaun, ami informa bá sira. Ita-boot sira nia ezijénsia primeiru, ami kumpre. Ida segundu, reitór ho estrutura UNTL sei labele halo intervensaun ruma, tanba sasán ne’e bá ona CAC, ita hothotu kumpre bá investigasaun CAC,” Reitór UNTL ne’e afirmas.
João Soares, informa katak, ekipa CAC nian mós husu ona informasaun bá UNTL, dadus, no sira fornese tiha hotu ona. Nia fiar katak, iha tempu determinadu ruma, sei iha solusaun hosi investigasaun ne’ebé mak CAC halo.
“Hosi ida ne’e mak ita foin bele foti medida bá MB. Sé MB komete irregularidade, prontu, nia tenke kumpre ninia erru ne’ebé nia halo, no talvés tenke iha sansaun ruma bá nia,” Reitór João promete. Maibé, kuandu, investigasaun seidauk hotu, Tribunál seidauk deside buat ida, tenke obedese ba prinsípiu prezunsaun inosénsia.
“Ne’ebé, prosesu hothotu, ita entrega bá prosesu hothotu ne’ebé sai tiha ona iha UNTL, CAC ho tán nia komponente hotu ne’ebé ligadu, kuandu sira termina, depois, mai ita sei toma medidas bazeia bá rezultadu ne’ebé maka sira hetan iha sira-nian investigasaun. Hanoin, só ida ne’e mak ha’u bele hato’o,” nia hakotu.
Biban ne’e, Vise-Reitór bá Asuntu Planu Finansas no Administradór Jerál UNTL, Hélio A.X. Mauquei, informa mós katak, relasaun ho OJE 2024 nian, tetu fiskál ne’ebé mak UNTL simu, iha totál Millaun $17 resin. Nia ezekusaun to’o ohin loron, UNTL atinje porsentu 61,40 resin (61,40 %). Sé mais tán obrigasaun ninian, sa’e ona bá 64%, besik 65%.
“Entaun, kompara ho ministériu seluk iha governu ninian, ezekusaun UNTL ninian ne’e, aas liu kompara ho sira. Ne’e liuhosi sesaun traballu ne’ebé mak ministériu finansas hala’o iha semana kotuk iha MF, tau númeru lista primeiru ne’e UNTL, intermu de ezekusaun OJE, depois de trimestre terseiru remata ninian ne’e ita iha atuál ne’e 61,47%,” Vise Reitór Hélio A.X. Mauquei, informa.
Orsamentu hirak ne’e UNTL gastu bá iha programa boot tolu. Ida mak Boa Governasaun, Edukasaun no Formasaun, depois, Inkluzaun Sosiál ninian.
Reitór UNTL Okupadu
Maske estrutura makro UNTL nian halo ona klarifikasaun liuhosi konferénsia imprensa iha tempu ne’ebá, maibé, sira la esplika klaru kona-bá totál orsamentu ne’ebé kada tinan Universidade aloka bá kada Fakuldade sira, partikularmente Fakuldade Filozofia rasik ne’ebé ninia dosente no estudante sira enfrenta hela disputa to’o akuza malu ne’e.
Kona-bá proposta falsu tuir deklarasaun dosente na’in-rua iha konferénsia imprensa loron 03 fulan-Outubru 2024, estrutura makro UNTL nian la halo mós klarifikasaun.
Tanba ne’e maka, iha Tersa, 08 fulan-Outubru 2024, Hatutan.com bá iha Gabinete Reitór João Soares Martins, iha Kampus Sentrál UNTL, maibé, funsionária ida ne’ebé atende Hatutan.com iha gabinete reitoria nian, hato’o katak, reitór okupadu hela ho enkontru.
Iha fali Segunda, 13 fulan-Outubru 2024, Hatutan.com kontinua fila-fali bá iha gabinete reitoria, buka hodi konfirma ho Reitór UNTL relasiona situasaun sira dun-malu korrupsaun no abuzu podér iha UNTL ne’e, infelizmente, funsionáriu ida ne’ebé atende Hatutan.com hatán katak, “maun sira konfirma uluk tiha lai ho média UNTL nian, depois mak sira mai hato’o, bele ka lae, halo entrevista ho reitór.”
Rona tiha nune’e, Hatutan.com mós bá fila-fali konfirma iha média UNTL nian. Nune’e, ofisial média UNTL nian ida konsege bá to’o iha Reitór João Soares nia gabinete, maibé nafatin hatán bá Hatutan.com ho resposta ne’ebé mak hanesan, katak, reitór okupadu loos.
Iha Sesta, 18 fulan-Outubru 2024, hale’u tuku 09:58 dadeer Otl, Hatutan.com kontinua atu oinsá entrevista Reitór UNTL iha nia gabinete Kampus Sentrál. Infelizmente, la konsege, tanba sekretária informa katak, Reitór João Soares laiha fatin.
Kazu ne’e rasik, rejista ona iha CAC, no investigadór sira halo daudauk hela análize bá dokumentu sira ne’ebé molok ekipa CAC rekolla iha Kampus Sentrál, no mós dadus balu ne’ebé submete hosi Dosente Moizés Soares Magno ho Dosente João dos Santos.
Jornalista: Rogério Pereira Cárceres
You may like
Edukasaun
Elimina Diresaun Inspesaun Auditória no Kontrolu Kualidade Bazeia Ba Estatutu Foun UNTL
Published
3 months agoon
25/11/2025
Hatutan.com, (25 Novembru 2025), Díli-Despaxu Reitór Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL) hodi hapara ka elimina tiha Diresaun Inspesaun Auditória Kontrolu Kualidade UNTL bazeia ba estatutu foun UNTL nian rasik.
Edukasaun
Deskonfia, MS ho FDCH Prátika Familiarizmu iha Bolsa Estudu
Published
3 months agoon
20/11/2025
Hatutan.com, (20 Novembru), Díli—Bankada FRETILIN alega Ministériu-Saúde (MS) ho Fundu Dezenvolvimentu Kapitál Humanu (FDCH-sigla portugés ) prátika familiarízmu bá prosesu bolsa estudu.
Edukasaun
Reitór UNTL Halakon Diresaun Inspesaun Auditória no Kontrolu Kualidade Tanba Sei iha Fiskál Úniku
Published
3 months agoon
17/11/2025
Hatutan.com, (17 Novembru 2025), Díli- Ministru Ensinu Superiór Siénsia no Kultura (MESSK) José Honório da C. P. Jerónimo, klarifika katak Reitór Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), João Soares Martins, suspende ka halakon tiha Diresaun Inspesaun Auditoria Kontrolu Kualidade tanba bazeia ba Estatutu UNTL nian.

PCIC Finaliza Ona Ezame Ba Objetu Sira iha Kazu Dirijente Timor GAP, E.P Nian

PNTL Halo Buska no Apreensaun Ba Xinés Na’in-18 iha Fomento I

CAC Hahú Averiguasaun Bá Kazu Rekrutamentu Kadete PNTL

Ema ho Podér Polítiku Proteze no Fó Kondisaun Ba Fujitivu Kalumban Mali iha Timor-Leste

Konsellu Ministru Aprová Projetu Rezolusaun Kona-Bá Konta Satélite Tasi Nian

DIT Hahú Introdús ba Estudante Sira Kona bá Seguransa ba Dadus Importante

IGJ Legaliza Corais Timor bá Atividade Futu-Manu

STOP PRESS: Ministru Nino Pereira Konsumu Dose Kontamina ho Frasku Halo Nanál Kanek no Ran

Indonesia dan Timor-Leste Perkuat Kerjasama Ekonomi, Sosial Budaya, dan Pariwisata

Governu Indika BTK Hadi’a Trotoár Naksobu iha Área Bebora

Asesu Gratuita HATUTAN.com

Hafoin Ferias Judisiáriu PGR Sei Ko’alia Kazu Set-top Box RTTL,E.P

Xefe Estadu TL Kondekora Militár Korea Súl Ne’ebé Mate iha Oé-Cusse

PCIC Detein MG Lori Osan Falsu Hosi Inglaterra

PR Simu Karta Kredensial Husi Embaixadór Brunei Darussalam ho Reinu España
Trending
Dili1 week agoPolísia Sei Regula Motór Sira Estasiona iha Trotoár Área Palásiu Governu
Defeza & Seguransa1 week agoGovernu Suspende Tempráriu Rekrutamentu Ajente PNTL 2025
Nasionál1 week agoGovernu Rekoñese Irregularidade iha Rekrutamentu Kadete PNTL
Polítika1 week agoPrezidente Komisaun B Konsidera Média Mak Inventa Iregularidade iha Rekrutamentu PNTL
Saúde1 week agoMinistra Élia Amaral Dezmente Komisaun Rekrutamentu PNTL Ne’ebé Dehan Reajente Laiha
Nasionál1 day agoPM Xanana Husu Tribunál ho MP Arkiva Keixa Kazu Junta Militár Myanmar
Opiniaun2 days agoTimor-Leste Sai Uma Na’in Simeira ASEAN 2029 no Lisaun balun hosi Malázia
Nasionál1 week agoÍndise Persesaun Korrupsaun 2025, Timor-Leste iha Klasifikasaun 73 Husi Nasaun 180








