Hatutan.com, (16 Novembru 2024), Díli-Ministru Justisa (MJ), Sergio da Costa Hornai, atualiza katak, prosesu sira kona-bá reforma Polícia Ciêntífica e de Investigação Criminal (PCIC) oras ne’e la’o hela.
Lee Mós: Proposta Reforma PCIC Submete Ona bá PM Xanana

MJ Sergio Hornai. Foto/Hatutan.com
Iha loron 01 fulan-Jullu 2023, iha ámbitu serimómia posse bá membru foun IX Governu Konstitusionál nian, iha diskursu Primeiru Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão deklara no kompromete katak, iha ninia Governasaun ida-ne’e sei “Reestrutura Policia Ciêntífica e de Investigação Criminál (PCIC), tanba la hatudu liu integridade no profesionalizmu”.
“Ami la’o hela, servisu PCIC, servisu kapás loos, iha buat balu ne’ebé ami presiza hadi’a, nune’e, sira bele iha abilidade iha intermu organizasaun, organizasionál atu bele halo servisu, bele la’o,” Ministru Sergio Hornai, hatán bá Hatutan.com hafoin partisipa iha sorumutuk Konsellu Ministru ordináriu iha Palásiu Governu, Díli, Sábadu (16/11/2024).
Ministru Sergio Hornai dehan, Diretór PCIC, Vecente Fernandes e Brito, ezérse hela funsaun ida ne’e, no nia kapasidade para atu halo reúnifika ninia ezérsísiu sira atu bele fortalese servisu sira iha instituisaun órgaun polísia kriminál ida ne’ebé mak eselénte.
PCIC tenke hala’o servisu eselénte para atu bele hamriik, hanesan órgaun koajubadór bá iha órgaun autóridade judisiáriu justisa nian, nune’e bele deskoberta, atu bele prevene, no atu bele promove investigasaun kriminál sira ne’ebé la’o iha natureza ka karákter ida transnasionál ninia ho kompleksidade, ho kríme koneksu sira ne’ebé mak iha, para atu bele fó garantia katak, ita ninia territóriu nasionál timor-leste, iha duni pás, iha duni seguransa jurídika, iha duni justisa iha ita nia rain.
Hanesan órgaun polísia kriminál, PCIC iha nia papél ida mak atu dezmantela, atu prevene no mós promove investigasaun ida ho kualidade atu tulun servisu autóridade judisiáriu sira nian.
“Iha buat minóres balu ne’ebé maka iha, ida ne’e labele sai satan atu bele dezakredita ka servisu ne’ebé sai servisu prinsipál órgaun polísia kriminál ida PCIC ne’e no foin dadauk ha’u bá iha portugál, ha’u koalia ho órgaun polísia judisiáriu, no sira iha servisu maka’as liután, no foin dadauk mós, ha’u autóriza diretór PCIC hodi hola parte bá iha internationál police, ne’e interpol nian para sira bele manán tán biban hodi halo servisu ida konsolidadu sai órgaun polísia kriminál ida eselénte bá iha povu, bá iha ita nia órgaun estadu nian,” Ministru Sergio Hornai hateten.
Hatán kona-bá oinsá ho dezempeñu ne’ebé MJ halo bá diretór PCIC ne’ebé deskonfia halo abuzu poder, tanba fó armas bá oan mane hodi uza, Ministru Sergio Hornai, dehan, situasaun sira ne’e, averiguasaun sira la’o hela, maibé nia konsidera katak, aktu ida-ne’e la’ós ho karákter ne’ebé esesívu.
“Ida ne’ebé ita haree katak, ho karákter ida la’ós esesívu, la’os ida saida, ha’u hanoin, ita bele sáida. Mais, ita haree bá iha buat ne’ebé, infrasoins sira ne’ebé maka’as, ita hola medida,” nia esplika.
Kona-bá indikasaun katak, reforma bá PCIC ne’e atu hasai de’it diretór balu, tanba halo buska bá rezidénsia antigu asesór prinsipál balun ba Prezidente Repúblika nian, Sergio Horna, klarifika katak, ida-ne’e la’ós reforma. Reforma ne’ebé governu hakarak halo maka atu konsolida instituisaun nian dezenvolvimentu hodi bele hetan konfiansa hosi sosiedade.
“Ita la reforma bá ida ne’ebá. Ita iha reforma hanesan ohin ha’u temi. Ita hakarak konsolida instituisaun iha dezenvolvimentu institusionál, instituisaun ida ne’e tenke prevalese, tenke manán iha sosiedade ninia konfiansa,” Sergio Hornai, hatán bá Hatutan.com.
Segundu maka, reforma loloos ne’ebé IX Governu liuhosi MJ atu halo iha PCIC ne’e, liu-liu haree bá iha ninia rekursu umanu ida ne’ebé kualifikadu para atu hatán bá iha ita-nia evolusaun dinámika bá iha kriminalidade sira ne’ebé maka kuaje laiha ona fronteira iha mobolidade hotu, tantu ema no sasán.
“Ha’u hatete dadauk, ohin ita-boot sira hatete dehan katak, ita tama ona iha adezaun bá iha organizasaun mundial komérsiu, la-kleur tán, ita tama iha ASEAN, iha ne’e, mobilidade barak. Entaun, ita presiza iha alta entidade ida ho kualifikasaun aas atu bele hatán bá iha problema sira ne’e,” nia esklarese.
Seluk fali kona-bá andamentu MJ nian bá reforma PCIC ne’e administrativamente ka reforma estutura hotu, Governante ne’e dehan, Ministériu Justisa haree bá iha buat sira ne’ebé mak importante, ne’e maka lei sira karik governu haree katak, sei iha overlapping tenke hadi’a.
Governante ne’e mós salienta kona-bá ekipamentu sira iha PCIC rasik, oras ne’e PCIC iha ona laboratóriu rasik bá iha forensik nian atu tulun fó apoiu bá iha faktu, prova sira ne’ebé sira rekolla, atu bele tulun inkerisaun, ka bá iha investigasaun kriminál ne’ebé mak PCIC halo.
Kona-bá atitiude membru balu ne’ebé bele estraga imájen PCIC nian iha indikasaun pesoal sira konete abuzu poder to’o balun husu osan bá fujitivu Arnolfo teves Jr nia oan mane, Ministru Sergio Hornai, dehan, ida ne’e tenke foti medida.
“Ida-ne’e ita tenke halo medida. Ita-boot sira hatene, balu hetan ona suspensaun, balu hetan ona responsábilidade, sé iha kriminál, ne’e iha órgaun própriu para atu bele halo pronunsiamentu,” hatetem Sergio Hornai.
Kona-bá Pesoál PCIC Husu Osan
Iha fulan-Abríl 2024, deskonfia, ema ida ho lian atu hanesan pesoál membru Polícia Ciêntífica e de Investigação Criminal (PCIC) husu osan $2,000 bá fujitivu Arnolfo “Arnie” Alipin Teves Jr nia oan-mane atu bele fó seguransa másima bá Teves Jr ne’ebé tempu ne’ebá kumpre hela prizaun preventiva iha Prizaun Becora, Díli.
Iha loron 09 fulan-Abríl 2024, liuhosi konferénsia imprénsa Superior sira PCIC nian fó sai katak, ekipa investigadór sira hahú loke prosesu averiguasaun hasoru membru ho inisiál OdCA ne’ebé deskonfia husu osan bá fujitivu Arnolf Teves Jr nia oan-mane liuhosi gravasaun audio iha média sosiál WhatsApp foin lalais ne’e.
Liuhosi gravasaun entre membru pesoál PCIC ho Teves Jr nia oan mane iha komunikasaun WhatsApp ne’ebé Hatutan.com asesu hatudu pesoál ida nu’udár membru PCIC liga direta bá Arnolfo Teves Jr nia oan mane hodi husu osan ho garantia atu bele fó seguransa ida másima bá Teves Jr iha prizaun laran no mós iha li’ur hosi prizaun.
Hafoin iha rezultadu averiguasaun, ikus Superior sira iha PCIC deside hodi aplika sansaun Inatividade (ka la hala’o) durante tinan ida, hodi sumbete bá prosesu legál. Nune’e, pesoál PCIC ho inisiál OdCA ne’ebé ohin loron sai ona Arguidu iha Tribunál ne’e tuir ona mós prosesu interrogatóriu judisial, prosesu la’o hela, maibé, seidauk iha desizaun.
Jornalista: Rogério Pereira Cárceres