Hatutan.com, (20 Maiu 2026), Díli– IX Governu konstitusionál ofisialmente lansa fatuk dahuluk ba projetu konstrusaun International Convention Centre (ICC) Timor-Leste iha Portu Díli nu’udár preparasuan infraestrutura ba Timor-Leste nia prezidésia ASEAN iha tinan 2029.

Serimonia lansamentu fatuk dahuluk ba konstrusaun ICC iha Portu Díli. Foto/Marcelino Tomae
Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão iha nia diskursu iha serimonia lansamentu fatuk dahuluk ba projetu konstrusaun ICC ne’e hateten Governu hahú ona preparasaun atu simu Prezidénsia ASEAN iha tinan 2029, liu husi lansamentu primeira pedra ba konstrusaun International Convention Centre (ICC).
“Projetu ne’e sai hanesan parte husi vizaun boot IX governu konstitusionál nian atu prepara Timor-Leste simu responsabilidade rejionál iha futuru, inklui lidera ASEAN,” PM Xanana hateten.
Xefe Governu ne’e afirma, lider sira husi ASEAN, inklui Primeiru-Ministru no Vise Primeiru-Ministru Kamboja, no mós Sekretáriu-Jerál ASEAN, ko’alia ona kona-bá importánsia asesu Timor-Leste nian ba ASEAN no kompromisu atu apoiu Timor-Leste.
“Agora daudaun ita seidauk sai membru tomak. Ita sei membru foun ida ne’ebé presiza halo buat barak no prova buat barak. Maibé ida-ne’e la signifika katak ita labele prepara an bá tinan 2029,” hatete PM Xanana.
PM Xanana agrumenta tan, iha Simeira ASEAN iha Cebu-Filipina, nia expresa ona Timor-Leste nia intensaun atu simu Prezidénsia ASEAN iha 2029.
Governu hahú ona preparasaun no dezenvolve infraestrutura importante sira hanesan Sentru Konvensaun Internasionál, hodi suporta eventu internasionál no atividade ASEAN iha futuru.
Iha fatin hanesan, Sekretáriu-Jerál ASEAN, Kao Kim Hourn, mós haktuir serimónia lansamentu primeira pedra ba projetu International Convention Center sai hanesan momentu importante ida bá dezenvolvimentu Timor-Leste no integrasaun rejionál.
“Agradese bá Primeiru-Ministru Xanana Gusmão tanba konvida ha’u atu partisipa iha eventu ne’e, ha’u mós felisita governu no povu Timor-Leste kona-bá hahú projetu importante ida ne’e” dehan Sekretáriu Jerál ASEAN.
Nia afirma, serimónia ne’e la’ós de’it kona-bá dezenvolvimentu infraestrutura, maibé reflete mós kompromisu Timor-Leste nian bá dezenvolvimentu nasionál, envolvimentu internasionál no integrasaun rejionál.
“International Convention Center sei sai fatin ida ba diálogu, parseria no integrasaun rejionál. Iha ne’ebá governu sira bele hasoru malu, fahe ideia no hametin parseria, hodi aumenta tan envolvimentu Timor-Leste iha ASEAN no komunidade internasionál,” hatete nia.
Sekretáriu-Jerál ASEAN ne’e mós subliña katak, investimentu iha infraestrutura hanesan ne’e importante tebes atu suporta konektividade, kooperasaun no oportunidade ekonomia, liu-liu iha situasaun jeopolítika no ekonomia mundiál ne’ebé dadaun sai komplikadu liu.
Nia konsidera katak fasilidade ne’e sei ajuda Timor-Leste atu simu enkontru rejionál no internasionál, atrai investimentu no turizmu, no hamosu oportunidade ekonomia ba komunidade lokál.
Nia afirma, projetu ne’e mós konsideradu relevante ho prosesu integrasaun Timor-Leste ba ASEAN, hanesan International Convention Center sei sai símbolu preparasaun no prontidaun Timor-Leste atu simu responsabilidade boot liu iha ASEAN, inklui planu atu asume presidénsia ASEAN iha tinan 2029.
“Atu to’o agora, maioria Estadu Membru ASEAN iha rejeisaun ida kona-bá Timor-Leste atu lidera ASEAN iha 2029,” dehan nia.
Nia dehan, Timor-Leste ho populasaun joven, patrimóniu kulturál no pozisaun estratéjika bele kontribui importante ba vizaun ASEAN ida ne’ebé dame, prósperu, inkluzivu no reziliente.
Nia reafirma, ASEAN sei kontinua apoia Timor-Leste nia esforsu dezenvolvimentu no integrasaun, atu hamutuk harii komunidade ASEAN ida ne’ebé forte, konektadu no inkluzivu.
Vise Primeiru Ministru, Ministru Kordenadór ba Asuntu Ekonómia no Ministru Turizmu no Ambiente Francisco Kalbuadi Lay, hatete katak lansamentu Primeiru pedr bá Sentru Konvensaun Internasionál Timor-Leste iha Portu Díli sai nu’udar loron istóriku bá povu Timor-Leste.
Francisco Kalbuadi Lay hato’o agradese ba Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta ne’ebé marka prezensa iha serimónia lansamentu projetu ne’e, ne’ebé realiza iha loron selebrasaun tinan 24 Restaurasaun Independénsia Timor-Leste nian, 20 Maiu 2002-2026.
“Loron ohin loron istóriku ba ita hotu-hotu, ne’ebé ita foin selebra loron haksolok bá tinan 24 Restaurasaun Independénsia. Mai ita hotu fó parabéns bá povu no ba ita hotu,” dehan Francisco Kalbuadi Lay.
Nia esplika, ideia International Convention Center Timor-Leste mai husi Primeiru Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, ne’ebé durante tinan rua resin halo diskusaun no preparasaun hamutuk ho ekipa ministeriál atu dezenvolve projetu ne’e.
“Tanba ne’e grasa Maromak nian, ohin ita konsege realiza lansamentu Primeira pedra iha fatin ida-ne’e,” nia hatete.
Vise-Primeiru-Ministru ne’e mós agradese bá lideransa Primeiru-Ministru Xanana Gusmão no apoiu husi ministériu sira seluk ne’ebé servisu hamutuk hanesan ekipa ida, no hato’o mós obrigadu bá Embaixadór Xina iha Timor-Leste tanba apoiu ba implementasaun projetu ne’e.
Projetu konstrusaun ICC ne’e previstu sei implementa durante tinan rua, hahú ofisialmente iha 20 Maiu 2026 no sei remata iha 20 Maiu 2028.
Jornalista: Marcelino Tomae