Hatutan.com, (21 Fevereiru 2025), Díli—Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC-portugés), Sesta (21/02/2025), komemora tinan 15 ezisténsia ho selebrasaun santa misa iha igreja Motaél, Díli.
Lee Mós: Aprezenta Tarde Rendimentu Bens no Interese, CAC Aplika Koima ba Infratór 439

Lansamentu livru Planu Estratéziku CAC 2026-2030, Sesta (21/02/2025). Foto/Tome da Silva.
Komisáriu CAC, Rui Pereira dos Santos iha ninian intervensaun hato’o agradesimentu ba Na’i Maromak tanba hamutuk ho povu doben Timor-Leste akompaña servisu CAC nian hodi ezerse funsaun iha luta prevene no kombate korrupsaun durante tinan 15 ona.
Selebrasaun tinan 15 ezisténsia CAC nian ba tinan ne’e ho Tema “CAC IHA PASADU NO PREZENTE IHA ESFORSU SIRA LUTA BA PREVENE NO KOMBATE KORRUPSAUN” iha ne’ebé bele dehan idade ida sei nurak no sei presiza evolui atu hakat ba idade adultu nian.
Selebrasaun tinan 15 estabelesimentu CAC nian selebra ho simples tuir kondisaun instituisaun CAC nian maibé, Komisáriu Rui Pereira konsidera sei la hamate espiritu servisu no vontade CAC hamutuk ho Timoroan sira nian atu servisu ba povu no nasaun doben Timor Leste nian di’ak.
Iha komemorasaun estabelesimentu CAC nian ne’e halo mós lansamentu Planu Estratéjiku CAC (PECAC) 2026-2030.
Hahú hosi mandatu CAC nia ba dahuluk to’o agora seidauk buat barak, maibé halo ona buat ki’ik ruma tanba ne’e agora atu halo lansamentu Planu Estratéjia ba tinan 2026 – 2030 hodi inkorpora CAC nia kompromisu ne’ebé metin hodi prevene no kombate korrupsaun iha Timor – Leste.
Luta hasoru korrupsaun la’ós de’it ba polítika sira, maibé Komisáriu Rui Pereira esplika, kona-bá oinsá asegura povu nia dignidade direitu no kria legadu governasaun ne’ebe sai inspira jerasaun sira iha futuru.
Iha fatin hanesan Ministru Justisa Sergio Hornai lori nonu governu konstitusionál nia naran sente onra atu pozisiona governu nia hanoin ba iha konsolidasaun estadu ninian.
“Ita boot sira atu deteta atu halo prevensaun no mós halo investigasaun atu mitiga aktu sira ne’ebé ita bo’ot sira atribui tanba ita-boot sira ninia kompeténsia ne’ebé Estadu fó hanesan órgaun ida ba iha área prevensaun ba iha irregularidade ilísitu sira ne’ebe karik mosu daudauk iha ita-nia sosiedade,” Ministru Sergio Hornai hateten.
CAC nia ezisténsia tinan 15 ne’e hanesan órgaun ida ba Estadu tanba ne’e CAC riku tiha ona buat lubuk ida iha matéria investigasaun kriminál nian.
Iha fatin hanesan Vise-Ministru asuntu Parlamentár, Adérito Hugo hateten iha lei sira ne’ebe mak diskute ba setor ida ne’e nian dezde II legislature lei númeru 7/2009 no mós iha lejislatura tuir mai iha lei númeru 7/2020 ne’ebe mak eleva kompromisu Estadu Timor-Leste ninian ba kombate korrupsaun.
Tuir Ministru Sergio Hornai, sekuénsia sira ne’ebe lidera komisáriu CAC nian la’o ho di’ak tebes dezde CAC hamriik. Rejime iha ne’e bele dehan kuaze kompleta no forte tebes atu serve ba medida kombate korrupsaun no mós prevensaun. ” Aderito Hugo dehan.
Dezde lideransa primeiru CAC foku liu ba formasaun sira maibé halo mós meius aprendizajen ruma hosi boas pratika sira iha mundu por ezemplu foti hosi modelu Singapura no Honkong nian hodi bele fo motivu atu bele transforma prinsípiu ba lei ida ne’ebe vale atu serve país ba vontade atu halo prevensaun no kombate korrupsaun ninian.
PECAC 2026-2030 halo projesaun hanesan setor dezenvolvimentu nasaun nian ba setor hotu-hotu inklui ba kombate prevensaun korrupsaun nian.
Timor – Leste nia kontribuisaun ba dezenvolvimentu ein-jerál hatudu index ne’ebe mak di’ak ba kombate korrupsaun nian iha nivel rejionál Timor-Leste rejista score 43 no iha nivel mundiál Timor – Leste tama iha klasifikasaun 77 hosi nasun 180. Tanba ne’e husu ba hotu-hotu atu kontribui hodi nune’e kada tinan index sira ne’e bele tun.
CAC Agora Laiha Nehan
Membru Parlamentu Nasionál hosi Bankada FRETILIN, Joaquim dos Santos Borululi konsidera Instituisaun Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC) ne’ebé lidera husi komisáriu Rui Pereira dos Santos nian mandatu ida agora ne’e halo CAC laiha nehan.
Deputadu Joaquim dos Santos hateten, CAC ida agora ne’e nehan laiha, polítiku sei influénsia “mengadalikan” komisáriu CAC ninian kompeténsia, tanba ne’e mak Parlamentu Nasionál molok foti Rui Pereira dos Santos bá komisáriu CAC ne’e muda tiha korum iha Parlamentu Nasionál ka muda tiha lei.
Nia afirma difisil atu determina kandidatu independente 100% iha Timor-Leste iha tempu agora hodi lidera instituisaun CAC, tanba Komisáriu CAC ida agora ne’e ema hotu hatene nia ne’e kuadru CNRT.
“Komisáriu CAC ko’alia barak ona iha mídia maibé seidauk realiza buat ida. Ha’u haree hanesan ita nian komisáriu ne’e iha tendénsia atu depende bá autoridade balu, kuandu komisáriu CAC lasai husi blokeiu psikolójiku ida-ne’e nia sei la susesu hanesan órgaun independente ida,” Nia afirma.
Tuir nian komparasaun iha mandatu uluk instituisaun CAC nia sei funsiona tuir nian regra, mezmu ladún halo servisu barak, independénsia órgaun sei funsiona, nune’e kompara mandatu uluk di’ak liu mandatu agora.
Iha fatin hanesan Xefe Bankada CNRT Deputadu Duarte Nunes fó parabens bá aniversáriu CAC bá 15 no estrutura foun ne’ebé foin eleitu tempu sei iha halo buat ruma bá atu nune’e povu nian konfiansa bele fila-fali bá instituisaun Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC).
“Ita tau ema iha ne’ebá nia nehan bá tata ka lae, agora ita vota tiha ona bá servisu la’o daudauk ona no ita espera katak nia halo buat ruma, ha’u rona CAC mós sei halo investigasaun bá lista veteranu ne’e servisu ida di’ak,” Deputadu Duarte Nunes hateten iha PN ho esperansa katák estrutura foun CAC ne’ebé mak iha bele halo servisu tuir lei no tuir sira nian kapasidade.
Jornalista Estajiáriu : Lazaro Pereira Quefi/Zita Menezes