Connect with us
Pakote Ahi

Opiniaun

Liberdade de Expressão

Published

on

(Hau nią solidariedade ba manifestante sira)

Hosi: Virgílio Guterres

Membru Parlamentu balun ran sa’e-ulun, tanba ‘expressão’ verbal sira nebe sai hosi manifestante sira. Na’i Prezidente Parlamentu mos ekspresa ninia laran la haksolok kona-ba atitude manifestante sira nian ne’e.

Advertisement
Monta Publisidade

Ilustre membru parlamento sira konsidera manifestante sira kuran respeitu hasoru Lou Deputada no Na’i Deputado balun. Ha’u temi ‘balun’ tanba hosi video nebe ha’u asesu ha’u rona interveniente na’in 3 mak hato’o ho ’emotional’ sira nia hanoin, alem de Na’i Prezidente nebe mos fo komentar.

Ilustre Membru Parlamentu sira,

Prezidente CI, Virgilio da Silva Guterres.

Hanesan politik-na’in nebe deklara-an reprezenta povu iha Parlamentu, loloos imi tenki iha auto-dominio atu halo kontensaun (pengendalian diri) ba imi nia maneira atu hato’o imi nia hanoin.

Imi iha direito atu defende-an, maibe tenki liu dalan nebe elegante uitoan. Atu nune’e, hanoin sira nebe imi hato’o to’o duni nia alvu (target), no imi mos la hakuran imi nia integridade politik iha publiku.

Se ilustre membru parlamentu sira, sente no fiar-an katak, imi la’os ‘na’okten’ no ‘kanteen’ hanesan manifestante sira hakilar ne’e, la sala buat ida hateten sai de’it ba publiku liuhosi ‘transmisaun direta’ ne’e katak “ami la’os na’okten, ami la kanteen hanesan imi imi hateten,” PONTO FINAL.

Lalika rekorre ba referensia sira nebe barak liu serve de’it atu hamate imi nia razaun politik do que atu konvense publik. Są tan, to’o halo “assassinato de caráter” ba sidadaun baibain ida. Sidadaun nebe iha eleisaun fo voto ba imi nia partidu politik atu hili imi ba tuur iha parlamentu.

Advertisement
Monta Publisidade

La furak liu (aat tebes) iha publik nia matan bainhira membru parlamentu liuhosi sesaun plenaria nebe hetan transmisaun direta halo diskriminasaun ba sidadaun ida bazeia ba background politik. Além de politikamente, la étiku, mos viola prinsipiu konstituisaun nian.

PNTL detein manifestante sira iha Sela . Foto/Espesiál

La presiza foti referensia pasadu hodi julga realidade prezente nian. Manifestasaun bele hanesan, maibe konteks diferenti. Beda zaman, beda gaya. Beda generasi, beda komunikasi. Hudi hotu, maibe iță hudi-tambaga, ida seluk hudi-fatuk. Beda rasa.

Uluk ita kanta “huru-hara mota-sorin, ami mota-sorin; huru-hara foti kilat, ami foti fatuk.” Ida ne’e kantiga de’it ka realidade? Se ema dehan “kantiga” de’it maun-abut ho bin-abut sira pasti ran-sa’e kedas. Se realidade duni, nivel “respeitu” ita sukat hosi nebe? Hosi ida foti kilat ne’e ka ida be foti fatuk ne’e?

Uluk ita hakilar “tentara pembunuh”, “indonesia penjajah” ne’e ita hatudu ita nia “sopan-santun” ka? Sira iha Australia sunu bandeira Indonesia nian, Merah-Putih, iha Espanha hatuun Merah Putih, ne’e ita hatudu ita nia “respeitu” ka? Husu took ha’u nia kompanheiru Luciano ho maluk sira nebe halo manifestasaun iha Dresden, Alemanha, lori jornal baku Soeharto (Prezidente RI) nia ulun ne’e ita hatudu ita nia sivilizasaun ka? Oinsa ho timoroan sira iha Portugal nebe tuda manu-tolun tuleen ba Lopes da Cruz? Ne’e étiku ka?

Liberdade de Expressão é Liberdade de Expressão! La iha Liberdade de “Boa” Expressão.

Liberdade no direito atu halo manifestasaun mudar ezersisiu direito ba liberdade espresaun garantido iha Konstituisaun RDTL.

Advertisement
Monta Publisidade

Sai politiku, sa tan membru parlamentu lalika alergi demais! Buka aprende hosi Maun Xanana Gusmão no Maun Marí Alkatiri. Ema hakilar, trata sira besik fulan mos sira BIASA DE’IT!

Se imi dehan reprezenta Povo, îmi tenki rona Povo nia hakilar. Estudante sira nebe halo manifestasaun ne’e mos parte hosi povo nebe imi reprezenta ne’e.

Lalika sente ofendidu ho liafuan sira hosi manifestante sira ne’e.

Nudar representante povo, loloos imi sente ofendido haree ferik Veronica tribunal hasai hosi nia horik-fatin iha Bekora neba. Loloos imi sente ofendidu haree joven rihun moris ‘terlantar’ hela iha Portugal neba. PN nudar orgaun fiskalizador, imi husu ona governu atu fo esplikasaun ruma kona-ba situasaun joven sira nian iha portugal? Loloos imi buka hatene, tanba sa mak manifestante sira ne’e iha aten-barani atu hakilar liafuan sira ne’e ba imi, se imi rasik la nune’e?

Povo Timor-Leste durante tinas 20 resin nia moris “insultado” ho hahalok politik-na’in sira nian. Nebe loloos ne’e Povo TImor-Leste mak tenki senti ofendidu tanba nia ukun-na’in sira moris di’ak ho regalias oinoin, maibe nia moris susar ba bebeik tinan ba tinan.

Advertisement
Monta Publisidade

Hakarak fo hatene katak, estudante sira nebe PNTL ahin kaer ne’e bele tama kadeia tinan 2 ka 5, sira sei la lakon buat ida. Imi mak sei lakon imi nia integridade politika.

Hau nią solidariedade ba manifestante sira, liliu sira nebe horiseik hetan detensaun. Husu ba PNTL atu LIBERTA SIRA IMEDIATAMENTE SEM KONDISAUN!

Stay calm, and A LUTA CONTINUA!

Bebonuk, 151122

Advertisement
Monta Publisidade
Kontinua Le'e
Advertisement
Monta Publisidade
Hakarak Hato'o Komentariu?

Husik Hela Komentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Opiniaun

Rede Sosiál Kontribui Derrota Partidu Polítiku Sira

Published

on

Dadus husi  Internetworldstat hatudu provas ba ita hotu katak  total  utilizador redes sociais iha Timor-Leste até  jullu 2022 atinji populasaun hamutuk  440 mil  ho taxa  penetrasaun  32,3%.  

(more…)

Kontinua Le'e

Opiniaun

Matebian José Bernardo: Ema ka La’ós (..?)

Published

on

Hosi : Nelion Ornai Monteiro

Ema mate mistériu ho tali iha Polísia nia mahan. Pintor/Nelion Ornai Monteiro

Tuir informasaun iha mídia Hatutan.com, “Sidadaun ho naran José Bernardo de Jesus Soares, tinan-21, hela iha Audian, Kampu Futeból nia sorin, ne’ebé lakon vida iha sela detensaun iha loron 01 fulan-Setembru 2022 tanba sai suspeitu bá kazu baku-malu ne’ebé rezulta vítima hetan ofensa integridade grave no baixa iha Sala Kuidadu Intensivu (ICU)-Ospitál Nasionál Guido Valadares (HNGV) .”

“Suspeitu ka vítima mate iha sela detensaun Polísia Nasionál Timor – Leste Munisípiu Díli, tuku 19:00 Otl, ho tali iha kakorok.”

Liuhosi informasaun ne’ebé espalla iha  parágrafu da-uluk, hakerek na’in sente katak  kazu ne’e la’ós kazu baibain tanba relasiona ho direitu moris umanu nian. Tan ne’e, hakerek na’in hakarak hato’o ideia liuhosi obra ne’e, maibé foku bá insidente mate iha sela detensaun de’it no haree hosi aspetu mak hanesan tuir mai ne’e;

Aspetu Lójika Umanu 

Advertisement
Monta Publisidade

 José Bernardo nia mate sai duvida boot tanba la tuir lójika umanu nian. Tuir lójika umanu, povu sira halo krime tama iha sela detensaun moris. José Bernardo mós hanesan povu ida. Nu’udár povu entaun José Bernardo halo krime tama iha sela detensaun, tenke moris. Ida-ne’e mak sai hanesan lójika umanu nian ne’ebé kuda ona iha povu sira kakutak hanesan mós iha Lei Inan artigu 29/1 (La Bele Viola Ema Nia Vida) no artigu 147/2 (Prevensaun Kriminál Tenke hala’o ho Respeitu bá Direitu Umanu).

Maibé realidade hatudu oin-seluk, katak José Bernardo lakon diretu moris iha sela detensaun. Entaun mosu pergunta, José Bernardo ema ka la’ós? Se la’ós ema tenke mate tanba sela detensaun la’ós fatin bá animal. Maibé, sé José Bernardo la’ós animal tanbasá mak tenke mate iha sela detensaun? Liuhosi duvida hodi hamosu pergunta katak saida mak ema?

Aspetu Filozofia Umanu

José Bernardo no membru PNTL nu’udár ema hotu. Nu’udár ema, sira iha valor ida no hanesan de’it, mak valor intrinsic. Valor ida-ne’e iha ona sira aan rasik mak direitu moris. Signifika katak José Bernardo no membru PNTL sira iha hotu direitu moris. Bainhira iha direitu moris, maka sei hetan direitu sira seluk, maibé laiha ona direitu moris ne’e maka direitu sira seluk mós laiha.   Se direitu moris ne’e importante tanbasá José Bernardo tenke lakon direitu moris?

Ida halo diferensa entre José Bernardo no membru PNTL mak valor extrinsic. Valor ne’e haree liu bá pozisaun, mak hanesan José Bernardo sidadaun baibain (la iha pozisaun) no membru PNTL sira hanesan aparellu Estadu nian atu serve Estadu no serve povu. Maibé, valor ne’e la boot liu valor intrinsic, tan ne’e, labele uza valor extrinsic   hodi hanehan valor intrinsic tanba valor extrinsic ne’e sempre halo dinámika. Hanesan ezemplu, agora ha’u polísia no tinan to’o ha’u sei fila bá vida sivíl. Ida-ne’e mak hanesan dinámika  valor extrinsic nian.

Advertisement
Monta Publisidade

Aspetu Teolojia    

 Aspetu teolojia nian maka iha matenek na’in ida naran Bonaventura. Nia hateten katak ema hanesan imago dai  ho lia-tetun katak ilas ka figura Na’i Maromak Nian. entaun José Bernardo ho membru PNTL sira mós reprezenta figura Na’i Maromak Nian. Nu’udár reprezentasaun figura Maromak Nian, José Bernardo laiha direitu atu halakon direitu moris membru PNTL sira-nian. Nune’e mós membru PNTL laiha direitu atu halakon direitu moris José Bernardo nian. tanba ita hotu nu’udár Maromak Nia kriatura.  

Étika Moral  

Hare hosi aspetu hirak ne’ebé deskobre ona iha leten, laiha maneira saida de’it hodi halakon direitu moris ema-nian, maibé iha maneira hodi defende no salva direitu ema-nian mak iha. So iha maneira ne’e de’it tanba hare hosi aspetu filozofia katak iha valor ida boot no importante iha isin-lolon ema-nian mak valor intrinsic. Valor ida-ne’e haree fali hosi aspetu teolojia katak, Imago Dei ka reprezentasaun Ilas Na’i Maromak Nian. Maibé, realidade  sei iha ema balun  mak mate la tuir terminadu Na’i Maromak Nian, mak hanesan matebian José Bernardo. 

Tuir aspetu étika moral nian, ema hotu hatene katak étika haree liubá atitude ka hahalok no ida sai sasukat bá atitude mak moral. Ho objetivu katak loos no sala ka di’ak no aat.

Advertisement
Monta Publisidade

Tuir kronolojia, matebian José Bernardo mate ho tali iha kakorok iha ambiente Komandu Polísia Munisípiu Díli nian, signifika katak Polísia sira nia atitude no hahalok ladún di’ak. Tuir loloos membru Polísia sira tenke hatene katak matebian iha situasaun vulnerabilidade laran. Tan ne’e mak tenke kontrola másimu hosi membru Polísia sira.  Maibé, realidade José Bernardo hakotu ona iis iha sela detensaun laran haree hosi étika katak polísia sala tanba tuir moral universalidade nian ne’ebé haktuir ona iha Lei-Inan artigu 29/1 kona-bá Labele Viola Ema Nia Vida.

Hakerek na’in, Alumni Universidade Sanata Darma, Fakuldade Teolojia no Filozofia

 

 

Advertisement
Monta Publisidade
Kontinua Le'e

Opiniaun

Setór Públiku iha Timor-Leste: Expansaun, Kustu, no Rezultadu sira

Published

on

Introdusaun,

Setor Públiku iha Timor-Leste expanda maka’as iha tinan iha dekade ikus nia laran. Tenedensia expansaun refere impoen kustu aas ba Orsamentu Jerál du Estadu (OJE) no ba ekonomia TimorLeste nian. Indikador ida bele uza mak haree ba kreximentu iha nivel salariál no vensimentu iha OJE. Maski aumentu maka’as haree ba nia kustu, impaktu hosi expansaun hosi setor Públiku ba dezenvolvimentu ekonomia Timor-Leste nu’udar kestaun ida ne’ebé ema barak preokupa.

(more…)

Advertisement
Monta Publisidade
Kontinua Le'e
Advertisement Monta Publisidade

Trending