Hatutan.com, (24 Fevereiru 2022), Viqueque-To’os-na’in sira iha Suku Osú de Cima, Postu Administrativu Osú, Munisípiu Viqueque, to’o oras ne’e, hein hela Ministru Agrikultura no Peska (MAP), Pedro dos Reis, atu bele vizita sira no haree sira-nia atividade iha kintál laran.
Notísia iha Relasaun: Ortikultura “Marcha da Paz” Lacluta Simu Fasilidade hosi CARE International

To’os-na’in sira iha Suku Osú de Cima, Postu Administrativu Osú, Munisípiu Viqueque, to’o oras ne’e, hein hela MAP. Foto/Hatutan.com
Xefe Aldeia Borala, Suku Osú de Cima, Artur Pinto, hateten durante ne’e sira nia to’os-na’in sira hetan apoiu fini no fasilidade husi CARE International, maibé parte hosi Governu liuliu MAP seidauk hakat liu ba haree sira-nia kintál.
“Durante ne’e NGO de’it maka sempre mai fó apoiu ami. Governu ka MAP iha Dili de’it,” Xefe Aldeia Borala, Artur Pinto, hateten ba jornalista sira Suku Osú de Cima, Kinta (24/02/2022).
Autoridade iha aldeia ne’e afirma, sira prontu simu apoiu hosi indivíduu no organizasaun ne’ebé de’it mak ho vontade atu tulun komunidade sira, liu-liu motiva agrikultór sira, hasa’e produsaun ai-han iha baze.
Durante ne’e, organizasaun ka ajénsia sira ne’ebé fó ona apoiu ba sira mak hanesan, CARE International, CRS no Caritas Australia iha Timor-Leste, inklui autoridade sira Igreja nian ne’ebé hala’o kna’ar pastoral iha Osú.
Organizasaun sira ne’e, fó apoiu barak liu iha parte ortikultura ninian, hanesan fini (modo-musan), lona, mangeira, enxada no kanuru, hodi fasilita toos-na’in sira halo servisu fíziku.
Anin Sobu Lona Iha Viveiru Komunidade

Anin-sobu baraka viveru modo to’os-na’in sira-nian iha Osú de Cima. Foto/Hatutan.com
Iha kuarta, 23 fulan-Fevereiru ne’e, purvolta tuku 13:45, Otl, mosu dezastre anin-boot, hodi sobu no estraga tiha lona ne’ebé toos-na’in sira instala iha fatin viveiru ka kantaderu ne’ebé halo.
Situasaun dezastre ida ne’e, estraga mós modo-oan hirak ne’ebé toos-na’in sira kuda ona iha Ossúdecima.
Atividade ne’ebé komunidade sira halo iha Osú mak hanesan, halo toos hodi kuda modo, halai-natar, no mós hakiak ikan. Nune’e mós, produtu mak lokál sira ne’ebé eziste mak hanesan ai-farina, talas ho seluk tan.
“Ami ladún iha problema ne’ebé boot. Anin hanesan ne’e mak estraga tiha lona ne’ebé ami halo, hodi taka tiha modo sira, uma sira-ne’e, liu-liu ai-horis sira iha to’os-laran,” xefe aldeia Artur, informa.
Iha fatin hanesan, to’os-na’in Osú de Cima, iha grupu Borala A, Raimundo da Costa hatutan, akontese anin-boot hodi sobu nia to’os ne’e, ba dala-rua ona, no ikus mai sira konsege hadi’a fila-fali. Maibé, iha kuarta ne’e, anin sobu tán ba dala-rua.
Raimundo da Costa, husu liu-liu ba Governu atu fó apoiu material hanesan besi no lona foun ba sira, hodi konstrui fali to’os ne’ebé estraga hosi anin.
Molok ne’e, modo hirak ne’ebé kuda, sira koleta ona ba dala-rua. Iha primeiru, sira fa’an ba komunidade sira, ho rezulta $62.00 no tuir fali, hetan $45.00.
Grupu Ortikultura Borala A, eziste membru hamutuk na’in-24, kompostu hosi feto ho mane.
Totál populasaun iha Suku Osú de Cima, 650, hosi Uma-kain iha 180-resin. Iha sorin seluk, reprezentante toos-na’in Aldeia Uatulaua, Suku Osúrua, Domingos Henrique ne’ebé hanesan mós benefisiáriu ba apoiu sira hosi CARE International promete, sei utiliza didi’ak fasilidade sira ne’e, hodi bele iha ninia kontinuasaun.
Projetu ida ne’e, liuhosi Australian Humanitarian Partnership (AHP), kona-bá prevensaun ba moras COVID-19, ne’ebé mak finansia hosi governu Australia no implementa hosi konsórsiu ONG sira Internasionál nian, inklui CARE International iha Timor-Leste, Caritas Australia, Oxfam, Plan no World Vision, organizasaun nasionál ema ho defisiénsia nian Ra’es Hadomi Timor oan (RHTO), no parseiru lokál sira seluk.
Jornalista: Rogério Pereira Cárceres