Connect with us

Nasionál

Hinduísmo iha TL Selebra Loron Vitória, Ramos-Horta Husu Tane As Toleránsia Relijioza

Published

on

Hatutan.com, (02 Agostu 2023), Díli-Komunidade hinduísmo iha Timor-Leste, Kuarta (2/08/2023), kosentra iha Pura, Taibessi, Díli, hodi selebra loron vitória ka loron boot Galungan.

PR Ramos-Horta partisipa iha selebrasaun loron Galungan nu’udár loron boot komunidade hinduísmu sira-nian iha Pura, Taibessi, Díli, Kuarta (02/08/2023). Foto/Elio dos Santos da Costa

Selebrasaun loron Galungan tuir komunidade Hindu nia fiar nu’udár símbolu vitoria dharma ka vitoria bá buat di’ak kontra adharma  ka kontra buat at.

Prezidente Repúblika, José Ramos Horta, bainhira partisipa iha selebrasaun loron Galungan iha Pura, Taibessi, hato’o parabéns bá komunidade Hindu iha Timor-Leste.  Nia hato’o solidariedade no fraternidade hosi Timoroan sira hotu-hotu ba membru komunidade Hindu ne’ebé hela iha Timor-Leste mai husi rai barabarak ne’ebé selebra loron boot ne’e.

“Há’u nia pedidu bá komunidade Hindu iha Timor-Leste, atu kontinua kaer metin kultura no doutrina relijiaun nian hodi kontribui bá dezenvolvimentu, dame iha país ida-ne’e no liu-liu iha toleránsia relijioza,” Ramos-Horta hateten.

Advertisement

Pura Taibessi, tuir Ramos-Horta hola parte kultura diversidade iha Timor-Leste, iha sivilizaun relijiaun oin-oin, bo’ot ka ki’ik importante hatudu respeitu bá kultura ida-idak nia fiar.

Koordenadór Komunidade Hindu iha Timor-Leste, Iputu Ari Sanjaya hateten, ohin selebrasaun loron Galungan, hanesan loron bo’ot ba komunidade hinduísmu sira. Loron Galungan nu’udár mós loron selebrasaun ba vitória tuir fiar Hindu nian.

Nia afirma komunidade hinduísmo Timor-Leste sente haksolok ho prezensa Prezidente Repúblika José Ramos-Horta nian mezmu iha selebrasaun loron Galungan ne’e, Pura-Taibessi rasik iha hela faze renovasaun nia laran.

“Ami hola parte mós iha komunidade turizmu relijiozu, tamba ne’e ami promete sei apoiu atividade sira Governu nian, liu-liu iha toleránsia relijioza hodi hamutuk kaer liman metin hakat bá dezenvolvimentu liu husi hametin pás, unidade no fraternidade,” Iputu Ari Sanjaya hateten.

Selebrasaun loron Galungan hosi komunidade hinduísmu iha Pura, Taibessi, Díli. Foto/Elio dos Santos da Costa

Nia sublina pura Taibessi em prinsípiu laos sei sai deit hanesan fatin ba komunidade hinduísmo sira reza maibé sei sai mós hanesan sentru kulturál bá sidadaun hotu ne’ebé hakarak aprende kona-bá kultura hindu.

Pura Taibessi mós sei sai hanesan sentru ida atu halibur foin-sa’e sira husi relijiaun oin-oin, grupu juventude sira ne’ebé iha talentu bá arte bele aprende hamutuk ho diversidade ne’ebé iha hodi kompleta malu no hamutuk iha vizaun ida ba futuru.

Advertisement

IX Governu Konstitusionál tenke tau atensaun ba pura Taibessi

Molok ne’e, Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta  hateten, nia hein IX Governu Konstitusionál sei kontinua nafatin apoia atu fatin Pura Taibessi bele sai diak liutan no sai hanesan fatin turizmu relijiozu ne’ebé hola parte istória kultura no diversidade Timor-Leste nian.

“Há’u iha enkontru semanál ho Primeiru-Ministru, há’u sei hateten, há’u sei esplika há’u nia vizita mai fatin Pura Taibessi, para iha pedidu ruma tama bá nia fatin nia bele hatene no Primeiru-Ministru ema ida sensível ba ida ne’e tamba ne’e hein katak IX Governu Konstitusionál sei kontinua apoiu para konklui obra ne’e, inklui hadia dalan no buat seluk ne’ebé haleu fatin ne’e,” José Ramos-Horta tenik.

Iha fatin hanesan, Diretor Ezekutivu Serviço de Apoio à Sosiédade Civil e Auditoria Sosiál (SASCAS), Edvin D. Soares Noronha hateten obra reabilitasaun no melloramentu bá pura Taibessi hahú desde 2018, ne’ebé nia inisiativa mai husi antigu alunu Timoroan iha Bali, ne’ebé hanaran IKAYANA, no hetan atensaun bo’ot husi VI Governo Konstitusionál ne’ebé lideradu husi Primeiru-Ministru Rui Maria de Araújo.

Diretor Ezekutivu Serviço de Apoio à Sosiédade Civil e Auditoria Sosiál (SASCAS), Edvin D. Soares Noronha.

“Governu fó apoiu ba pura Taibessi liuhosi IKAYANA ho valor orsamentu hamutuk millaun $1.2   bá reabilitasaun no hanesan ita-bo’ot sira hare rasik pura ne’e hanesan bo’ot terseiru iha mundu nune’e presija mellora tan espasu lubuk ida,” Edvin D. Soares Noronha esplika.

Nia hatutan hein katak ba oin ho rekomendasaun husi Prezidente Repúblika José Ramos-Horta, IX Governu Konstituisionál bele fo atensaun atu bele halo remata, tamba dezenu ba konseitu ida atu remata ne’e hotu ona no dadauk ne’e iha hela SASCAS no sei halo komunikasaun ho governu atu hare ida ne’e.

Advertisement

Pura Taibessi rasik sei termina nia konstrusaun iha tinan ne’e nia rohan no bá oras ne’e daudaun konstrusaun atinje ona porsentu 80 no sei termina iha fulan-Dezembru 2023 atu nune’e bele haree fali konstrusaun tuir mai.

Koordenadór Komunidade Hindu iha Timor-Leste, Iputu Ari Sanjaya hateten hanesan komunidade hinduísmo iha Timor-Leste sente orgullu tamba Governu bele tau atensaun bá sira-nia pura liu husi reabilitasaun no hadi’a kondisaun sira.

Jornalista: Vito Salvadór

Advertisement
Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nasionál

Hatutan.com Manán Prémiu Foto Jornalístiku Di’ak Liu Ba Tinan 2026

Published

on

By

Jornalista: Felix Fernandes

(more…)

Continue Reading

Justisa & Krime

Tauk Povu Lakon Konfiansa Ba Tribunál, Komisaun La Públika Valór Ezame Kandidatu Juízes

Published

on

By

Hatutan.com (15 Outubro 2026), Díli – Membru Komisaun Rekrutamentu Juiz ba Tribunál Supremu Justisa (TSJ), Carmelita Caetano Moniz hatete, Kandidatu ne’ebé hetan valór ne’ebé to’o ba kritériu aprova sei hetan estatutu aptu, enkuantu sira ne’ebé la atinji valór ne’ebé determina sei konsidera la aptu, kandidatu sira ne’ebé la aptu iha direitu atu hato’o reklamasaun, no juri sei analiza reklamasaun hirak-ne’e antes foti desizaun.

Tuir Carmelita, servisu juis nian iha responsabilidade bo’ot iha sosiedade, tanba desizaun judisiál sira afeta diretamente direitu no moris sidadaun sira. Tanba ne’e, nia konsidera katak avaliasaun ba juis tenke hala’o ho kuidadu no tuir kritériu ne’ebé klaru.

“Valór ita labele tau, tanba sé juíz ida hetan valór ida ki’ik tebes, konfiansa povu nian ba tribunál oinsá? impaktu sosiál makas tanba ho ida ne’e mak juíz sira nia servisu la hanesan ita bai-bain. Juíz nia servisu ne’e servisu ida ne’ebé ita dehan depois de Maromak, segundu maromak iha mundu mak juíz sira ona, ema hotu-hotu tenki kumpri, sira haruka ba prizaun tenki ba, entaun ita tenki rezerva tebes sasan sira ne’e,” Dehan Membru Komisaun Rekrutamentu Juiz ba Tribunál Supremu Justisa (TSJ), Komisária Carmelita Caetano Moniz, iha Palásiu Governu, Kinta 15/10/2026.

Nia mós rejeita kona-ba diskriminasaun iha prosesu avaliasaun, nia afirma katak membru juri na’in tolu no sekretáriu ida mai husi Portugal, no sira la koñese kandidatu sira ne’ebé partisipa iha prosesu rekrutamentu.

“Primeiru la iha diskriminasaun ba valór tanba juri na’in 3 ho sira nia sekretáriu ida mai hotu husi ne’eba (Portugal) sira nein koñese kandidatu ida, ne’ebé ita atu ko’alia deskriminasaun husi ida ne’ebé? Afasta sira ne’e tanba valór la to’o, tuir regulamentu avaliasaun ne’ebé mak komisaun aprova katak ezame eskrita ne’e sira ne’ebé iha valór masimu di’ak liu ne’e mak 20,” Nia informa

Advertisement

Avaliasaun ba ezame eskrita hala’o tuir regulamentu ne’ebé komisaun aprova ona. Tuir nia, kandidatu ne’ebé hetan valór máximu 20 mak konsidera aptu ka pasa, enkuantu kandidatu ne’ebé hetan valór menus husi 10 la pasa.

Nia mós kompara sistema ne’e ho avaliasaun karreira iha instituisaun judisiál no Ministériu Públiku, ne’ebé uza kategoria kualifikadu no la kualifikadu. Nia konsidera katak publikasaun valór individual ba juis bele iha impaktu ba konfiansa públiku ba tribunál.

Vaga ne’ebé disponivel limitadu kompara ho númeru kandidatu sira, kandidatu na’in 32 kompete ba vaga ne’en (6) iha Tribunál Supremu Justisa, enkuantu kandidatu na’in 24 seluk kompete ba vaga sia iha Tribunál Rekursu.

Nia aumenta, kandidatu sira ne’ebé la hetan vaga iha faze ida bele hein oportunidade seluk atu partisipa iha prosesu seleksaun ba Tribunál Rekursu ka Tribunál Supremu Justisa, tuir vaga no kondisaun ne’ebé disponivel.

“Kandidatu sira ne’ebé la pasa iha prosesu seleksaun ba tribunál superior sira sei kontinua hala’o sira-nia funsaun nu’udar juis iha primeira instánsia, no bele partisipa fali iha konkorsu tuir regra no oportunidade ne’ebé disponivel,” Nia salienta.

Advertisement

Iha parte seluk, komisáriu José Pedro Camões, esplika, avaliasaun ba kandidatu sira hala’o tuir kritériu ne’ebé komisaun determina ona, ho rezultadu aptu no la aptu. Kandidatu sira ne’ebé la konkorda ho rezultadu avaliasaun bele uza sira-nia direitu atu hato’o reklamasaun.

“Ezame ne’e iha maneira rua atu fó valór tau aptu no la aptu, ida valór sufisiente ba leten mak aptu no ida númeru eskala ki’ik ne’e mak la aptu ne’ebé la’os buat foun ida, labele deskonfia, bai-bain dehan valór iha 6 ba leten ne’e valór ida di’ak, karik valór 5 mai kraik ne’e valór ida ladun di’ak, ne’ebé maneira atu avalia ne’e mak ida ne’e, se la aptu, sira bele uza sira nia direitu atu halo reklamasaun, depois juri sira sei hare’e sira nia reklamasaun ne’e atu fó fali desizaun seluk,” Esplika Membru Komisaun Rekrutamentu Juiz ba Tribunál Supremu Justisa (TSJ), José Pedro Camões.

Desizaun kona-ba prosesu avaliasaun no rekrutamentu juis nian tama iha kompeténsia Konsellu Superior Majistratura Judisiál, tuir lei no regulamentu ne’ebé vigora.

Jornalista: Maria Angelita Sandi Belo

 

Advertisement

Continue Reading

Nasionál

CAC Halo Sensibilizasaun ba PNTL Atu Prevene no Kombate Krime, Korupsaun Iha Timor-Leste

Published

on

By

Hatutan.com (15 Outubru 2026), Díli – Komisaun Anti-Korrupsaun (CAC) hala’o atividade sensibilizasaun no formasaun ba membru Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL), iha Sentru Formasaun Polísia, Comoro, Díli, ho objetivu atu hametin kooperasaun entre instituisaun rua ne’e, iha esforsu prevensaun no kombate krime komún no korupsaun iha Timor-Leste.

Komisáriu Adjuntu ba Prevensaun no Sensibilizasaun CAC, Rosario Salsinha Araújo, hatete, formasaun ne’e importante atu hametin kooperasaun entre CAC no PNTL, liu-liu iha komprensaun kona-ba krime no korupsaun, no oinsá atu hadi’a sistema servisu polísia nian.

“Formasaun ida ne’e atu aproxima tan Polísia, liu-liu komandante sira, atu bele komprende oinsá servisu sira liga ho asuntu kriminál no korupsaun. Ita hare’e mós oinsá atu hadi’a sistema servisu polísia nian, tanba nasaun enfrenta problema oi-oin ne’ebé polísia tenke hasoru, iha servisu balun ne’ebé liga ho korupsaun no balun seluk liga ho krime komún. Tanba ne’e, presiza kooperasaun no vontade tomak atu prevene no kombate krime sira ne’e,” dehan Komisáriu Adjuntu ba Prevensaun no Sensibilizasaun CAC, Rosario Salsinha Araújo ba jornalista sira iha Akademia Polísia, Comoro, Kinta-feira (15/10/2026).

Nia mós subliña katak PNTL iha responsabilidade importante atu mantein fiar públiku, tanba komunidade konsidera polísia hanesan instituisaun ne’ebé iha kna’ar atu garante seguransa no kumprimentu lei.

Advertisement

Tanba ne’e, nia apela atu membru PNTL hotu-hotu evita hahalok koruptu no komprende di’ak lei penál sira ne’ebé liga ho krime korupsaun.

“Ita tenke fó hanoin ba ema hotu, liu-liu instituisaun PNTL ne’ebé povu fiar, atu labele iha tendénsia komete aktu korupsaun. Instituisaun PNTL, ho nia estrutura tomak, tenke hola parte, koopera no komprende asuntu sira lei penál nian ne’ebé liga ho korupsaun,” nia hatutan.

Iha parte seluk, Segundu Komandante Institutu Superior Sentru Polísia, Superintendente Xefe, Joni Viana, hatete formasaun ne’e importante tanba iha relasaun ho Lei Nú. 17/2020 kona-ba medida prevensaun no kombate korupsaun.

Nia esplika, hanesan ajente seguransa no parte husi aparellu Estadu, membru PNTL presiza iha koñesimentu sufisiente kona-ba lei sira ne’e, atu hala’o kna’ar no misaun iha terrenu tuir prosedimentu no padraun ne’ebé lo’os.

“Formasaun ida ne’e importante tebes tanba liga ho Lei Nú. 17/2020 kona-ba medida prevensaun no kombate korupsaun, hanesan ajente seguransa no parte husi aparellu Estadu, PNTL tenke iha koñesimentu kona-ba lei sira ne’e, atu iha ezekusaun no misaun iha terrenu labele sala, maibé tenke tuir padraun ne’ebé loos,” Joni Viana afirma.

Advertisement

Atividade sensibilizasaun no formasaun ne’e sai hanesan parte husi esforsu atu hasa’e koñesimentu membru PNTL kona-ba prevensaun korupsaun, kumprimentu lei no hadi’a kualidade servisu polísia nian iha Timor-Leste.

Jornalista: Felix Fernandes

Continue Reading
Advertisement

Trending